Percepția angajaților despre eficiența cheltuielilor publice
Aproape șapte din zece angajați din sectorul public consideră că investițiile realizate din bani publici în ultimii ani nu au produs rezultate suficiente. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, percepția majoritară este una de nemulțumire.
Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor oferite de 2.169 de angajați din sectorul public, în perioada 19 martie – 28 mai 2026. Procentele prezentate provin direct din răspunsurile înregistrate, fără ponderări sau extrapolări.
Datele arată că 66% dintre respondenți fie nu observă schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, fie apreciază că îmbunătățirile sunt sub nivelul așteptărilor. Procentul îi privește pe participanții la cercetare, nu reprezintă o constatare valabilă automat pentru fiecare angajat al statului.
Doar 30,1% spun că fondurile cheltuite sau atrase de România au contribuit la rezultate vizibile în activitatea instituțiilor. Exemplele de rezultate concrete menționate includ modernizarea sediilor, dotările noi și îmbunătățirea proceselor administrative.
Mai exact, 42,7% dintre respondenți afirmă că au remarcat doar schimbări parțiale, care nu corespund așteptărilor. Alți 23,3% spun că nu au identificat niciun rezultat vizibil al investițiilor publice.
De asemenea, 3,9% consideră că beneficiile există, dar sunt distribuite inegal în interiorul instituțiilor. Categoria este distinctă de cele două grupuri care însumează procentul de 66%.
Sursele de risipă identificate de bugetari
Printre problemele semnalate se numără contractele de consultanță cu valoare discutabilă, menținerea unor posturi fără utilitate clară și platformele informatice concepute necorespunzător. Angajații chestionați au identificat mai multe categorii de cheltuieli problematice.
Pe primul loc se află contractele de consultanță și serviciile externe cu valoare discutabilă, menționate de 30,6% dintre respondenți. Menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară este indicată de 29,3%.
De asemenea, 28,8% semnalează probleme legate de programele și platformele informatice slab concepute. Achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă sunt menționate de 22,7% dintre participanți.
Alte categorii semnalate sunt cheltuielile administrative disproporționate, indicate de 21,8%, și proiectele de modernizare cu impact predominant asupra imaginii instituțiilor, menționate de 18,6%. Respondenții au putut selecta cel mult două variante de răspuns.
Achiziții justificate de alocări, nu de nevoi
O altă problemă evidențiată este percepția că unele proiecte și achiziții sunt inițiate în principal pentru a justifica utilizarea sumelor deja alocate. La nivelul întregului sector public, 50,3% dintre participanți consideră că astfel de situații apar în mare sau foarte mare măsură.
Mai exact, 37,4% spun că fenomenul este prezent în mare măsură, iar 12,9% apreciază că apare în foarte mare măsură. În schimb, 11,6% consideră că asemenea situații nu există deloc.
Percepția se schimbă atunci când întrebarea vizează experiența directă a angajaților în propriile instituții. 54,4% dintre respondenți spun că nu au observat achiziții realizate doar pentru îndeplinirea indicatorilor unui proiect.
Alți 22,2% afirmă că au întâlnit asemenea situații rar, în timp ce 17,5% le-au observat ocazional. Doar 5,9% declară că le întâlnesc frecvent în instituția în care își desfășoară activitatea.
Modernizări cu efect asupra imaginii, nu a activității
Proiectele de modernizare care îmbunătățesc imaginea instituțiilor, dar nu produc rezultate vizibile, reprezintă o altă categorie de probleme. 60,8% dintre respondenți spun că astfel de proiecte apar cel puțin ocazional în instituțiile în care lucrează.
Din totalul respondenților, 39,2% afirmă că întâlnesc asemenea situații ocazional, 16,1% spun că apar des, iar 5,5% declară că le observă foarte des. Datele arată o preocupare constantă a angajaților.
În privința cheltuielilor pentru imagine și aparența modernizării, 30,5% dintre respondenți au ales varianta ocazional. Alți 23,5% au spus că fenomenul apare des, iar 8,7% au indicat varianta foarte des.
Fondurile europene și beneficiile resimțite la nivel individual
Fondurile europene, utilizate pentru proiecte de dezvoltare și modernizare, nu sunt asociate cu beneficii profesionale directe de o parte importantă dintre angajați. Conform sondajului, 46,9% dintre respondenți spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct.
În plus, 42% afirmă că nu au observat beneficii personale concrete, iar 21,7% au identificat beneficii parțiale. Doar 11,8% dintre participanți declară că au beneficiat personal și direct de fonduri europene.
Rezultatele diferă și în funcție de nivelul veniturilor. În rândul angajaților care câștigă sub cinci mii de lei, 52,4% spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene. Procentul este de 36,5% în cazul celor cu venituri de peste nouă mii de lei.
Sondajul nu demonstrează existența unei fraude, ci redă percepția internă a angajaților din instituțiile publice. Datele reflectă o îngrijorare legată de eficiență, nu o dovedire a unor ilegalități în gestionarea resurselor bugetare.
Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, a subliniat că atragerea fondurilor și finalizarea proiectelor nu sunt suficiente. Efectele investițiilor trebuie să fie vizibile în activitatea de zi cu zi a instituțiilor publice.
Sursa: Capital
