Proiectul de restituire a sumelor reținute
Un proiect legislativ înregistrat la Senat pe 19 octombrie 2026 propune restituirea diferențelor de impozit reținute în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025. Inițiativa intervine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor, iar inițiatorii propun un calendar pentru returnarea sumelor încasate suplimentar.
Calendarul eșalonat al plăților
Propunerea legislativă prevede achitarea banilor în trei tranșe eșalonate. Prima tranșă, reprezentând 10% din total, ar urma să fie virată în decembrie 2026. A doua tranșă, de 40%, este programată pentru martie 2027, iar ultima, de 50%, pentru martie 2028.
Potrivit proiectului, plata s-ar face din oficiu, fără depunerea de cereri, prin casele teritoriale de pensii și casele sectoriale. Dacă suma de restituit depășește impozitul datorat în luna respectivă, diferența ar urma să fie recuperată în lunile următoare conform calendarului stabilit.
Categoriile vizate și excepțiile prevăzute
Textul stabilește că anumite categorii de pensionari nu vor beneficia de restituiri dacă impozitarea progresivă nu le-a diminuat cuantumul net al pensiei. Excepția vizează militarii, magistrații, grefierii, personalul auxiliar din instanțe și parchete, funcționarii publici parlamentari, membrii corpului diplomatic și personalul Curții de Conturi.
De asemenea, personalul aeronautic civil navigant și alte categorii prevăzute de legislația specială intră sub incidența excepțiilor. Proiectul prevede recalcularea impozitului aplicând cota unică de 10% asupra venitului impozabil lunar.
Pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, suma neimpozabilă este de 2.000 de lei. Pentru intervalul 1 octombrie 2024 – 30 ianuarie 2025, aceasta crește la 3.000 de lei. Diferența dintre impozitul reținut și cel rezultat în urma recalculării urmează să fie restituită conform graficului propus.
Impactul asupra pensionarilor militari
În expunerea de motive se arată că 27.087 de pensionari militari au avut drepturi afectate de prevederile declarate neconstituționale. Suma totală estimată pentru această categorie se ridică la 70 de milioane de lei, potrivit datelor din evidențele Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale.
Dintre aceștia, 2.974 au deschis procese în instanță. Un număr de 2.138 de pensionari au obținut deja hotărâri favorabile, iar sumele restituite s-au ridicat la 8,46 milioane de lei, la care se adaugă 818.541 de lei reprezentând dobânzi, inflație și cheltuieli de judecată.
Pentru alți 836 de pensionari militari, procesele erau încă pe rol la momentul elaborării documentului. Suma estimată pentru restituire în aceste cazuri se ridică la aproximativ 2,16 milioane de lei, fără cheltuielile suplimentare aferente litigiilor.
Pentru cei 24.113 pensionari militari care nu au deschis procese, expunerea de motive estimează restituiri de aproximativ 61,54 milioane de lei. Inițiatorii susțin că eșalonarea ar permite plata într-un interval rezonabil și ar limita cheltuielile suplimentare, inclusiv dobânzile și costurile proceselor.
Ce a cerut Comisia Europeană pentru pensiile speciale
Problema restituirilor apare după ani de negocieri privind reforma pensiilor speciale, asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În martie 2023, Comisia Europeană considera insuficiente economiile aduse de proiectul discutat atunci și cerea modificări care să reducă inechitățile sistemului.
Pentru pensiile militare, solicitările relatate la acel moment vizau diminuarea ratei de înlocuire, adică a procentului reprezentat de pensie în raport cu salariul. Pentru magistrați, erau cerute creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic. Așadar, presiunile europene pentru reducerea acestor cheltuieli au existat.
Tot în 2023, negocierile au inclus impozitarea suplimentară și extinderea perioadei folosite la calcularea pensiei. Aceste discuții istorice nu trebuie confundate cu proiectul din octombrie 2026: acesta privește înapoierea unor diferențe de impozit, nu stabilirea unei noi formule generale pentru toate pensiile speciale.
De ce cerința europeană nu împiedică restituirile
Reforma asumată în relația cu Bruxelles-ul și respectarea Constituției sunt două condiții distincte. Faptul că România trebuie să reformeze sistemul nu face automat constituțional orice instrument fiscal ales de autoritățile naționale. Mecanismul progresiv aplicat din ianuarie 2024 a fost tocmai cel invalidat de Curtea Constituțională.
În martie 2025, legislația a revenit la impozitarea cu 10% a venitului impozabil din pensii. Propunerea depusă acum urmărește regularizarea perioadei anterioare. Nu înseamnă că Uniunea Europeană a cerut restituirile sau că toate schimbările privind pensiile de serviciu ar fi anulate prin acest proiect.
Procedura parlamentară și intrarea în vigoare
Pentru ca restituirile să înceapă în termenul propus, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Textul se află în faza de dezbatere parlamentară, iar transformarea lui în lege rămâne condiționată de votul celor două Camere.
Procedura de plată eșalonată s-ar aplica și sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 iulie 2026, exceptând sumele deja achitate până la intrarea în vigoare a legii. Proiectul mai prevede suspendarea de drept a procedurilor de executare silită pe durata termenului de eșalonare.
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/banii-retinuti-din-pensiile-speciale-si-cele-2565792.html
https://economedia.ro/surse-noi-masuri-pentru-reforma-pensiilor-speciale-impozitare-progresiva-care-va-ajunge-pana-la-15-interzis-la-cumulul-mai-multor-pensii-speciale-nicio-pensie-nu-va-depasi-venitul-din-perioada-d.html
https://adevarul.ro/politica/conditii-bruxelles-pensii-speciale-bani-pnrr-2301866.html
