România are două oferte pentru construirea unei infrastructuri de mare capacitate dedicate inteligenței artificiale, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Selecția se află în etapa finală, iar autoritățile speră să poată comunica un rezultat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul privește ofertele aflate în analiză, nu două investiții deja aprobate.
Două oferte în etapa finală de selecție
Declarațiile au fost făcute vineri, la Concordia Summit 2026, într-o discuție despre dezvoltarea sectorului tehnologic și investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială. Ministrul a prezentat situația proiectului după un efort de pregătire despre care a spus că durează de aproape un an.
Nazare a explicat că Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor au început demersurile în vara anului precedent. Cele două instituții au lucrat astfel la pregătirea proiectului înaintea anunțului public privind ofertele disponibile. În declarațiile citate nu sunt identificate companiile care au înaintat propunerile.
Ministrul a preferat să pună accentul pe stadiul procedurii, nu pe detaliile comerciale. „Suntem în faza finală de selecție”, a spus el. Informația indică apropierea unei decizii, însă nu echivalează cu alegerea unui ofertant sau cu semnarea unui contract de construire.
Calendarul anunțat de ministrul Finanțelor
Finalul anului este termenul pe care Alexandru Nazare îl are în vedere pentru încheierea discuțiilor. Formularea folosită a fost una de speranță: ministrul își dorește definitivarea lucrurilor și un anunț pozitiv. Nu a prezentat această dată drept un termen contractual pentru deschiderea infrastructurii.
Oficialul a explicat și de ce autoritățile au comunicat puțin despre proiect până acum. În opinia sa, anunțurile sunt mai potrivite la finalul procesului. Această abordare a însoțit negocierile și pregătirea ofertelor, în locul prezentării publice a fiecărei etape intermediare.
Datele făcute publice nu includ valoarea investiției propuse pentru România, amplasamentul sau data începerii construcției. De asemenea, nu este anunțată o capacitate tehnică pentru ofertele analizate. Aceste elemente rămân distincte de confirmarea existenței celor două propuneri și de calendarul estimat al selecției.
Legătura cu procedura europeană
Potrivit ministrului, munca autorităților române s-a desfășurat în paralel cu procedura europeană. Nazare a susținut că România nu este în urmă din acest punct de vedere și a precizat că demersurile naționale au început înainte ca EuroHPC să modifice criteriile procedurii.
Referirea la acest calendar plasează proiectul românesc în contextul eforturilor europene pentru extinderea capacității de calcul. Totuși, declarația nu anunță atribuirea unei finanțări europene României. Ea descrie pregătirea națională și raportarea acesteia la procesul desfășurat la nivelul Uniunii Europene.
Principalele repere comunicate pentru proiectul din România sunt:
Două oferte aflate în analiză.
Selecție ajunsă în etapa finală.
Un rezultat sperat până la sfârșitul anului 2026.
Ce presupune o infrastructură de asemenea dimensiuni
La nivel european, conceptul desemnează infrastructuri foarte mari de date și de calcul, destinate antrenării unor modele avansate de inteligență artificială. În prezentarea făcută în februarie 2025, Ursula von der Leyen a arătat că asemenea proiecte sunt necesare pentru a depăși capacitatea infrastructurilor mai mici.
Obiectivul descris atunci era ca puterea de calcul să poată fi accesibilă cercetătorilor și întreprinderilor tinere, nu rezervată unui număr restrâns de companii. Abordarea europeană punea accent pe cooperare și pe folosirea în comun a resurselor necesare dezvoltării unor aplicații complexe.
Medicina și cercetarea științifică se numărau printre domeniile vizate de această infrastructură. Modelele de generație următoare necesită resurse informatice extinse pentru aplicații complexe. Accesul companiilor la asemenea capacități constituia unul dintre obiectivele inițiativei europene, separat de selecția ofertelor despre care a vorbit ministrul român al Finanțelor.
Finanțarea europeană și rolul capitalului privat
Inițiativa InvestAI, prezentată în februarie 2025, urmărea mobilizarea a 200 de miliarde de euro pentru investiții în inteligență artificială în Europa. Din acest ansamblu, un fond de 20 de miliarde de euro era destinat infrastructurilor de foarte mare capacitate. Sumele descriau programul european, nu bugetul ofertelor primite de România.
Planul anunțat atunci de Comisia Europeană prevedea susținerea a patru asemenea infrastructuri în Uniune. Fiecare urma să dispună de aproximativ 100.000 de cipuri de ultimă generație. Dimensiunea prezentată era de circa patru ori mai mare decât cea a infrastructurilor pentru inteligență artificială aflate atunci în pregătire.
Comisia anunța și înființarea unui Consiliu european pentru cercetare în domeniul inteligenței artificiale, destinat punerii în comun a resurselor. Tot atunci era prevăzută o inițiativă pentru adoptarea acestor tehnologii în sectoare industriale importante. Programul european includea astfel atât infrastructura de calcul, cât și utilizarea ei în economie.
Surse: Antena 3 CNN; Gândul.
