Alexandru Nazare vede posibilă îmbunătățirea perspectivei ratingului de țară al României în 2027, dacă bugetul va fi credibil și execuția bugetară va confirma ajustarea finanțelor publice. Ministrul Finanțelor a explicat marți că primul obiectiv rămâne păstrarea calificativului recomandat investițiilor, urmată de trecerea perspectivei de la negativă la stabilă.
O evoluție condiționată de buget și de rezultate
Declarațiile au fost făcute la dezbaterea organizată cu ocazia lansării celei de-a 3-a ediții a Barometrului Antreprenorilor. Oficialul a descris o succesiune de etape, în care agențiile de evaluare urmăresc atât construcția bugetului, cât și rezultatele efective ale cheltuirii și încasării banilor.
În scenariul său, dacă proiectul bugetar este credibil și execuția din 2026 arată îmbunătățiri, România poate obține mai întâi menținerea ratingului. Un rezultat bun în primul trimestru al anului viitor, continuat printr-o execuție favorabilă în 2027, ar deschide perspectiva unei evaluări mai bune.
Nazare a vorbit concret despre schimbarea perspectivei din negativă în stabilă. Aceasta nu este prezentată ca o decizie deja luată de agenții și nici ca o majorare garantată a calificativului propriu-zis. Ministrul leagă posibilitatea de consecvența măsurilor și de rezultatele bugetare care urmează să fie obținute.
De ce insistă ministrul asupra calificativului de investiții
Șeful Finanțelor consideră că păstrarea încadrării recomandate investițiilor are efecte dincolo de finanțarea statului. În intervenția sa, a asociat acest obiectiv cu protejarea economiilor populației, a investițiilor și a locurilor de muncă. Avertismentul său a vizat consecințele unei eventuale pierderi a calificativului.
Oficialul a folosit termenul „catastrofale” pentru a descrie efectele pe care le-ar avea o asemenea retrogradare asupra economiei. Tot el a comparat perspectiva negativă cu o „secure” aflată deasupra capului, întrucât menține riscul deteriorării evaluării de la un trimestru la altul.
Optimismul exprimat pentru 2027 vine, astfel, împreună cu o condiție: România trebuie să demonstreze că își poate respecta planul de ajustare. Ministrul nu a prezentat problema ratingului ca pe un obiectiv separat de deficit, ci ca pe un rezultat legat de felul în care sunt administrate finanțele publice.
Datoria acumulată aduce costuri tot mai mari
Nazare a criticat ritmul de creștere a datoriei publice din ultimii 5 ani. Pentru a explica mecanismul, a comparat datoria cu un sac în care sunt adunate deficitele anuale: pe măsură ce acestea sunt mai mari, povara devine mai greu de dus și implică dobânzi mai ridicate.
Costurile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 3% din PIB sau puțin peste acest nivel, potrivit explicațiilor sale. Oficialul a arătat că o parte foarte mare a deficitului prognozat este legată tocmai de aceste cheltuieli, motiv pentru care reducerea costurilor de finanțare este o prioritate.
În același timp, ministrul a spus că piața a devenit mai dificilă. El a insistat că împrumuturile trebuie orientate spre dezvoltare și investiții, nu folosite pentru a crește cheltuielile curente ori alte obligații rigide pe care bugetul nu le poate susține din veniturile proprii.
Ajustarea deficitului trebuie continuată până în 2030
Planul descris de șeful Finanțelor se întinde până în 2030 și presupune corecții în fiecare an. Argumentul său este că menținerea direcției poate reduce costul finanțării și poate lăsa mai multe resurse disponibile pentru economia privată, sporind șansele unei relansări economice.
El a prezentat aceste efecte drept legate între ele: deficitul, datoria, dobânzile și disponibilitatea banilor pentru firme nu pot fi analizate izolat. În această logică, o îmbunătățire a perspectivei ratingului ar reflecta un parcurs bugetar credibil, nu ar înlocui reformele necesare pentru obținerea lui.
Ce arată execuția bugetară anunțată de Finanțe
Ministerul a comunicat pentru trimestrul al 3-lea din 2026 un deficit de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Suma este cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. În același raport, investițiile au înregistrat o creștere de 48,6%, iar cheltuielile de funcționare s-au redus.
Cumulat, deficitul a ajuns la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în perioada similară din 2025. Nazare a precizat că atingerea țintei anuale de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Bugetul pentru 2027 va fi realizat în noua aplicație electronică BugetNG, finanțată prin PNRR, a mai anunțat oficialul. El susține că instrumentul va permite o imagine de ansamblu mai bună asupra cheltuielilor, într-un moment în care credibilitatea proiectului bugetar este esențială pentru evaluările următoare.
Obiectiv imediat: păstrarea calificativului de investiții.
Posibil pas ulterior: perspectivă stabilă în locul celei negative.
Condiții: buget credibil și execuție bugetară bună.
Sursa: Antena 3 CNN.
