O nouă majorare a salariului minim provoacă opoziția patronatelor din industria ospitalității, care cer mai întâi reducerea taxării muncii. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România susține că aproape 700.000 de firme ar putea resimți presiunea unor costuri salariale suplimentare. De cealaltă parte, organizațiile sindicale solicită venituri mai mari și invocă pierderea puterii de cumpărare a angajaților cu salarii mici.
Reprezentanții FPIOR afirmă că nu contestă necesitatea creșterii veniturilor, ci modul în care aceasta ar fi realizată fără schimbări fiscale. În opinia lor, o majorare a salariului brut nu se transferă integral în venitul primit de angajat, deoarece o parte revine statului prin taxe și contribuții.
Ce solicită patronatele din ospitalitate
Federația anunță că nu va susține o nouă creștere a salariului minim în lipsa unei reforme fiscale și a unor măsuri de reducere a presiunii asupra companiilor. Poziția este formulată în contextul costurilor de funcționare mai ridicate și al efectelor prețurilor asupra puterii de cumpărare.
Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR, critică situația în care majorările sunt prezentate exclusiv ca sprijin pentru salariați, în timp ce statul încasează venituri suplimentare. El cere ca analiza Guvernului să urmărească atât suma care rămâne efectiv angajatului, cât și costurile suportate de mediul privat.
Propunerea de reducere a impozitării
Valentin Șoneriu, președintele FPIOR, susține că veniturile mici trebuie protejate prin scăderea taxării muncii. Acesta propune inclusiv eliminarea impozitării salariului minim, astfel încât angajații aflați la baza grilei salariale să păstreze mai mulți bani. Măsura este o solicitare a patronatelor, nu o decizie deja adoptată de Guvern.
„Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici”, a declarat Șoneriu. El avertizează însă că o creștere fără o strategie fiscală ar pune presiune atât pe companii, cât și pe salariați. Federația consideră că schimbările trebuie corelate cu soluții pentru bugetul statului.
Aproape 700.000 de firme, în estimarea federației
Numărul companiilor care ar putea fi afectate reprezintă o estimare prezentată de patronate. FPIOR indică aproape 700.000 de firme expuse presiunii financiare și atrage atenția mai ales asupra celor care lucrează cu marje reduse. Organizația cere o analiză înainte ca o nouă majorare să fie decisă.
În exemplele de calcul invocate de federație, o creștere cu 300 de lei ar lăsa un profit brut anual de 24.699 de lei pentru compania din scenariul analizat. La o majorare cu 500 de lei, profitul brut anual indicat ar coborî la 23.538 de lei. Aceste valori descriu calculele prezentate de organizație, nu profitul identic al tuturor firmelor din România.
Ce cer organizațiile sindicale
Poziția angajaților este exprimată prin solicitările sindicale de creștere a salariului minim și de deblocare a negocierilor colective. Într-un comunicat din august, Cartel Alfa a anunțat o acțiune de protest pentru 25 august, la Ministerul Muncii. Revendicările vizau majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și negocieri reale la nivel sectorial și național.
La acțiunea anunțată erau chemate federații din comerț, tehnologia informației și comunicații, industria financiară, asigurări și bănci. Sindicatele susțineau că salariul minim nu trebuie să rămână singurul reper de remunerare pentru sute de mii de oameni. În argumentația lor, contractele colective ar trebui să contribuie la creșterea salariilor peste nivelul minim legal.
Disputa privind puterea de cumpărare
Organizațiile sindicale au reclamat refuzul unor companii și organizații patronale de a negocia, lipsa mandatelor de negociere sau respingerea revendicărilor. Totodată, au cerut statului să își asume un rol mai activ în facilitarea discuțiilor. Aceste solicitări completează cererea de majorare a salariului minim, fără să se limiteze la o singură sumă stabilită administrativ.
Sindicatele consideră că păstrarea aceluiași nivel salarial, în condițiile creșterii prețurilor și taxelor, înseamnă o reducere a puterii de cumpărare. Patronatele cer, la rândul lor, ca veniturile nete să crească printr-o taxare mai mică. Diferența dintre poziții privește în special distribuirea costului și instrumentele prin care ar urma să fie obținută majorarea.
FPIOR solicită dialog cu partenerii sociali și evaluarea efectelor asupra investițiilor și locurilor de muncă. Sindicatele cer aplicarea mecanismului legal de stabilire a salariului minim și consultare. Dezbaterea reunește astfel două revendicări distincte: protejarea veniturilor celor mai slab plătiți și menținerea capacității firmelor de a suporta cheltuielile salariale.
