Proiectul care ar fi introdus reguli distincte pentru prevenirea epuizării profesionale a fost respins definitiv de Parlament. Camera Deputaților a votat împotriva inițiativei miercuri, 4 noiembrie, în calitate de for decizional, după ce și Senatul o respinsese la 23 martie 2026. Printre prevederile propuse se aflau informarea anuală a salariaților, evaluarea riscurilor psihosociale și posibilitatea unor zile libere plătite pentru refacere.
Angajații nu pierd prin acest vot un concediu deja acordat de lege. Măsurile respective făceau parte dintr-o propunere care nu a intrat în vigoare, iar unele beneficii ar fi depins chiar și după adoptare de decizia angajatorului. Această diferență este importantă mai ales în cazul zilelor suplimentare de odihnă și al ședințelor de consiliere.
Ce înțelegea proiectul prin epuizare profesională
Inițiativa descria epuizarea profesională ca pe o stare legată de muncă, apărută după expunerea îndelungată la factori de stres gestionați necorespunzător. Textul menționa senzația persistentă de lipsă de energie, distanțarea mentală față de activitatea profesională și diminuarea eficienței la serviciu.
În definiție intrau și sentimentele de negativism sau cinism în raport cu munca, precum și percepția lipsei de realizare profesională. Proiectul limita această descriere la contextul ocupațional și preciza că nu stabilește o afecțiune medicală, nici o încadrare în categoria bolilor profesionale sau a afecțiunilor de sănătate mintală.
Informare anuală și evaluarea riscurilor
Angajatorii ar fi trebuit să le ofere anual salariaților informații despre riscul de epuizare profesională și despre metodele de prevenire. Informarea putea lua forma unor materiale dedicate, a unor sesiuni interne sau a altor mijloace considerate potrivite pentru activitatea unității.
O altă prevedere viza includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor. Pentru această activitate urmau să fie folosite instrumente recomandate de Ministerul Muncii. Propunerea încerca astfel să lege informarea angajaților de o examinare a factorilor de stres existenți la locul de muncă.
Reguli suplimentare pentru firmele mai mari
Pentru angajatorii cu peste 50 de salariați erau prevăzute trei obligații suplimentare. Prima era elaborarea, în fiecare an, a unui plan de prevenire adaptat specificului activității. Reprezentanții salariaților sau organizațiile sindicale urmau să fie consultați la întocmirea acestuia.
A doua obligație privea o evaluare internă anuală a riscurilor psihosociale, cu instrumente recomandate de minister și elaborate prin consultarea Colegiului Psihologilor din România. A treia era crearea unui mecanism intern confidențial și accesibil pentru semnalarea riscurilor și a situațiilor de epuizare, fără consecințe negative pentru salariații care îl foloseau.
Cum ar fi funcționat zilele libere
Proiectul permitea introducerea unor zile suplimentare de concediu plătit pentru refacere profesională, prin regulamentul intern sau prin contractul colectiv de muncă. Zilele puteau fi acordate individual ori unor grupuri de angajați, la cerere, fără justificări medicale. Nu era însă instituit un drept automat, obligatoriu în toate companiile.
Angajatorii ar fi putut facilita și accesul la ședințe de sprijin psihologic sau consiliere profesională, individuale ori de grup, susținute de specialiști autorizați. Costurile puteau fi suportate integral sau parțial de firmă, iar participarea salariaților urma să fie voluntară și confidențială. Aceste măsuri facultative s-au numărat printre punctele criticate în evaluarea inițiativei.
De ce au fost respinse prevederile
Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru drepturile omului au emis avize negative. Guvernul a transmis, la rândul său, un punct de vedere negativ. În raportul comun din 9 septembrie, comisiile pentru muncă și sănătate au invocat probleme de tehnică legislativă și lipsa unor mecanisme suficient de clare.
Una dintre obiecții privea definiția epuizării profesionale, considerată insuficient corelată cu terminologia Clasificării Internaționale a Bolilor. Comisiile au mai apreciat că anumite dispoziții sunt declarative sau facultative și că unele obligații se suprapun peste Codul muncii și legislația securității și sănătății în muncă.
Executivul a susținut că angajatorii au deja obligația de a evalua riscurile profesionale, inclusiv pe cele psihosociale, și de a proteja sănătatea salariaților. În opinia Guvernului, planurile și evaluările suplimentare propuse ar fi putut genera noi proceduri administrative fără un mecanism distinct, suficient de eficient. Votul Camerei Deputaților a încheiat traseul parlamentar al acestei inițiative fără adoptare.
Surse: Digi24.
