Ministerul Afacerilor Interne a pus, marţi, în dezbatere publică proiectul legii privind montarea de brăţări electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi penale.
Sistemul de monitorizare va fi utilizat cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu, precum şi pentru supravegherea la distanţă a deţinuţilor, atunci când se deplasează pentru diverse activităţi în exteriorul penitenciarului. În ceea ce priveşte victimele violenţei domestice, pentru a le asigura protecţia, este necesar ca şi acestea să aibă asupra lor o brăţară electronică.
”Începând de astăzi, 16 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice proiectul Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, precum şi pentru modificarea unor acte normative”, a transmis, marţi, MAI, printr-un comunicat de presă.
Sursa citată a precizat că discuţiile pe marginea monitorizării electronice au fost iniţiate după introducerea posibilităţii ca poliţistul să emită un ordin de protecţie provizoriu atunci când constată o faptă de violenţă domestică şi există un pericol real pentru viaţa sau integritatea fizică a persoanei agresate, precum şi posibilitatea de a monitoriza electronic modul de respectare a interdicţiei agresorului de a se apropia de victimă şi membrii de familie ai acesteia.
În discuţii au fost implicate ulterior şi alte instituţii: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Egalitate de Şanse, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor ş.a..
”A fost realizată inclusiv o consultare a ataşaţilor de afaceri interne din ţările UE, pentru a vedea care au fost soluţiile identificate de alte state europene. Printre ţările care folosesc brăţările electronice pentru agresorii care comit fapte de violenţă domestică se numără Suedia şi Norvegia. Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii publice va reglementa înfiinţarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere (denumite generic şi „brăţări electronice”) şi modul de acţiune în situaţia în care persoanele supravegheate încalcă obligaţiile impuse”, a mai transmis MAI.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului, deşi discuţiile au pornit în contextul aplicării ordinelor de protecţie şi prevenirii violenţei în familie, proiectul prevede că Sistemul de monitorizare va fi utilizat şi în cadrul altor proceduri judiciare sau execuţional penale, respectiv cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu, precum şi pentru supravegherea la distanţă a deţinuţilor, atunci când se deplasează pentru diverse activităţi în exteriorul penitenciarului.
Potrivit MAI, proiectul de lege stabileşte un mecanism de monitorizare care permite delimitarea clară a responsabilităţilor: pe de o parte, organele de supraveghere, abilitate de legislaţia în vigoare să exercite atribuţii de supraveghere (personal abilitat din cadrul Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor), iar, pe de altă parte, organele de intervenţie, care vor interveni în cazul producerii unei alerte, pe principiul „celui mai apropiat organ de ordine publică” (din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română, eventual poliţia locală).
”Această separare a atribuţiilor este necesară ca măsură de protecţie a dreptului la viaţă privată şi dreptului la integritate fizică şi psihică ale persoanelor supravegheate şi ale victimelor. În contextul acestor atribuţii, organul de supraveghere va întocmi un „dosar electronic”, ce va conţine o serie de date cu privire la persoană şi măsura judiciară sau execuţional penală care a impus monitorizarea electronică. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofiţerul de caz şi numai în măsura în care se generează o alertă, ce notifică încălcarea unei reguli stabilite, va fi posibilă asocierea identificatorului brăţării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic. Aceste date vor fi transmise organelor de ordine publică către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenţia”, a mai transmis MAI.
În cazul persoanelor supravegheate, se vor utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile, montate nedetaşabil pe gleznă sau (dacă există raţiuni medicale) pe braţ. De asemenea, vor exista şi dispozitive fixe, care se vor monta în imobilul în care se execută măsura dispusă de organul judiciar sau de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.
”În ceea ce priveşte victimele violenţei domestice, pentru a le asigura protecţia, este necesar ca şi acestea să aibă asupra lor o brăţară electronică. La declanşarea alertei, ca măsură suplimentară de protecţie, va putea fi contactă şi persoana protejată, pentru a primi indicaţii, de la organul de supraveghere sau de la cel care asigură intervenţia”, mai arată MAI.
Potrivit sursei citate, implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existenţa cadrului normativ, şi crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicaţii şi echipamente de comunicaţii.
Proiectul propune valorificarea infrastructurii şi serviciilor publice deja existente şi de aceea funcţionarea Sistemului de monitorizare a fost gândit astfel încât să fie asigurată compatibilitatea componentelor sale cu Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.
Monitorizarea se va realiza fără intervenţie umană, în mod automat şi continuu, iar, alertele vor fi transmise, de asemenea, în mod automat, atunci când va fi detectată o încălcare a regulilor de monitorizare. Aceste alerte se transmit direct către dispeceratul de urgenţă operat de către poliţie, constituit în cadrul Sistemului 112, care la rândul său va sesiza organele de intervenţie.
Vezi și
Dezvăluire-bombă! Artificiul folosit de Guvern, pentru a da lovitura! Rolul ANAF
INTERVIU fără perdea cu Ludovic Orban. Ce se va întâmpla cu pensiile și salariile; Artificiul folosit de Guvern, pentru a-și face planul
Ion Țiriac nimicit! Frații Dedeman i-au dat mega-lovitura
Atenție! Un nou proiect a fost pus în dezbatere publică
Trending

22 iunPolitica
Ce s-a ales de Delia Dinu, bruneta din umbra lui Klaus Iohannis. A fost una dintre cele mai discrete și influente femei din Administrația Prezidențială

22 iunEconomie
Cum îți faci cont online la CNPP, Casa Națională de Pensii Publice. Beneficiile la care ai acces pe platformă

22 iunEntertainment
Toma Cuzin, de la miner și bodyguard la actor celebru. Cât ar încasa pentru rolul lui Firicel din Las Fierbinți de la PRO TV

06:30Horoscop
Horoscop 23 iunie 2026 - Bani și carieră pentru toate zodiile (2242)

22 iunEconomie
"La revedere" mașini din China. Noile comisionane ar urma să descurajeze piața, de când intră în vigoare

22 iunEconomie
Dezastrul Fidelis. Cea mai slabă participare, românii nu au mai arătat interesul de altă dată

22 iunSocial
Alocație și indemnizație creștere copil în iulie. Data exactă la care vor fi alimentate cardurile

22 iunEconomie
Schemele cu livrarea de mâncare, prejudiciu de 23 de milioane de lei. Ancheta este în desfășurare, cum procedau

08:30Economie
Salariul unui vameș acum, în 2026. Sumele cele mai mari sunt pentru șefii de birou sau de direcție

22 iunEntertainment
România TV, bună de plată la AEP. Greșeala făcută în timpul turului câștigat de Călin Georgescu, în 2024, le-a adus sancțiunea
Articole Similare

5 minute în urmăEconomie
Fabrica în care producătorul ucrainean va investi zeci de milioane de euro. Biopharma vine la Oradea

35 minute în urmăEconomie
„Adio” Spania din preferințelor românilor. Ibericii rămân fără muncitori de când ai noștri se reorientează

circa 1 oră în urmăEconomie
Când au loc marile festivaluri ale verii, UNTOLD, BEACH, PLEASE!, Electric Castle și altele

11:30Entertainment
Nostalgia 2026. Când are loc festivalul și ce artiști vor urca pe scenă, cât mai costă un bilet

11:00Economie



