Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului 2026, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă. Prognoza aprobată joi, 12 noiembrie, indică presiuni venite din energia și combustibilii mai scumpi, precum și din evoluția cursului leului. În aceeași ședință, conducerea băncii centrale a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an.
Ce anticipează banca centrală pentru sfârșitul anului
Evaluarea apare în Raportul asupra inflației din noiembrie 2026. BNR vorbește despre o majorare ușoară a ratei anuale, pe fondul influențelor scumpirilor recente. Pentru gospodării, perspectiva înseamnă menținerea presiunii asupra bugetelor în perioada cumpărăturilor de iarnă, dar comunicarea nu stabilește cât va costa coșul de sărbători și nici o scumpire identică pentru toate produsele.
Rata inflației descrie ritmul în care se modifică prețurile, nu prețul unui anumit produs. De aceea, o scădere ulterioară a inflației nu trebuie confundată cu revenirea automată a prețurilor la nivelurile vechi. Un ritm mai mic al scumpirilor poate coexista cu prețuri care continuă să crească, diferența fiind viteza cu care se produce această creștere.
De ce energia și cursul leului contează
În explicația băncii centrale, combustibilii și energia sunt principalii factori care apasă asupra perspectivei imediate. Evoluția cursului de schimb al leului completează tabloul. BNR leagă astfel prognoza de costuri care influențează atât consumul populației, cât și activitatea companiilor, într-un moment în care economia suportă efectele crizei energetice și ale ajustării bugetare.
Prețul electricității și cotația petrolului rămân, totodată, surse importante de incertitudine. Schimbările de pe aceste piețe pot avea implicații pentru alte materii prime și pentru prețurile internaționale ale bunurilor intermediare și finale. Prognoza este, așadar, o estimare condiționată de evoluțiile economice, nu o garanție privind traseul fiecărui preț până la sfârșitul anului.
Când este așteptată temperarea inflației
După această etapă, banca centrală anticipează o coborâre graduală a ratei anuale. Reintrarea în intervalul țintei este prevăzută pentru primul trimestru din 2028. Scenariul ia în calcul efectele de bază asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și presiunile dezinflaționiste provenite din economie.
Efectul de bază ține de comparația cu nivelurile înregistrate anterior: o scumpire puternică din anul de referință poate influența rata anuală calculată ulterior. BNR menționează și deficitul de cerere agregată, așteptat să se adâncească în a doua jumătate a anului 2026, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice, urmând apoi să se restrângă treptat.
Dobânda principală rămâne la 6,50%
Consiliul de administrație a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, nivel aflat în vigoare din august 2024. Au rămas neschimbate și dobânda facilității de creditare, de 7,50% pe an, respectiv cea a facilității de depozit, de 5,50% pe an. Decizia privește instrumentele de politică monetară ale băncii centrale.
Totodată, au fost păstrate nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. BNR arată că urmărește stabilitatea prețurilor pe termen mediu și o creștere economică sustenabilă. Instituția spune că monitorizează evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să folosească instrumentele disponibile, cu păstrarea stabilității financiare.
Riscurile externe și rolul fondurilor europene
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea firmelor și profiturile acestora. BNR atrage atenția inclusiv asupra efectelor posibile asupra economiilor europene și mondiale, a percepției de risc față de regiune și a costurilor de finanțare. În evaluare contează și deciziile marilor bănci centrale și ale celor din regiune.
Pe plan intern, rămân neclare măsurile prin care consolidarea bugetară va continua după anul curent. BNR consideră esențială folosirea fondurilor europene pentru a compensa parțial efectele restrictive ale ajustării și pentru a susține reformele structurale, inclusiv tranziția energetică. Următoarea ședință dedicată politicii monetare este programată pentru 19 ianuarie 2027, când analiza va putea integra noile evoluții ale economiei.
Pe lângă politica monetară, banca centrală insistă asupra unui ansamblu echilibrat de politici economice. Reformele și investițiile finanțate din bani europeni sunt prezentate drept mijloace de întărire a capacității economiei de a rezista unor evoluții nefavorabile. Mesajul leagă combaterea inflației de funcționarea economiei în ansamblu, nu doar de o singură decizie asupra dobânzii.
Surse: Antena 3 CNN
