Cei mai iuți ardei din lume sunt, oficial, în Buzău. Combinația a două soiuri se găsește doar la noi

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 23-08-2026 09:30

Article thumbnail

Sursă foto: Pexels

Un record mondial născut în solariile din Buzău

Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare în domeniul agricol din România, a reușit o performanță remarcabilă: crearea unui soi de ardei considerat printre cei mai iuți din lume. Cercetătorii de la BRGV Buzău au obținut, prin încrucișarea a două soiuri existente, un ardei experimental care atinge concentrații de până la două milioane șase sute de mii de unități pe scara Scoville. Această valoare îl plasează în topul celor mai puternici ardei de pe glob, depășind de sute de ori iuțeala unui ardei obișnuit. Soiurile părinte, Grigoraș și Habanero, au fost combinate într-un proces de selecție meticulos, rezultatul fiind o plantă cu proprietăți unice, care se găsește exclusiv în solariile din Buzău.

Ce înseamnă două milioane șase sute de mii pe scara Scoville

Scara Scoville este unitatea de măsură standard pentru iuțeala ardeilor și a altor substanțe picante. Un ardei obișnuit, de tipul celor folosiți în salate, are o valoare de aproximativ cinci mii de unități Scoville. Ardeiul iute tipic, folosit în bucătăria românească, ajunge la circa cincizeci de mii. Comparativ, noul soi creat la Buzău, cu două milioane șase sute de mii de unități, este de aproximativ patru sute de ori mai puternic decât un ardei comun. Această concentrație extremă de capsaicină, substanța activă responsabilă de senzația de arsură, face ca ardeiul să irite pielea chiar și prin mănuși de protecție și să necesite măsuri de siguranță speciale în timpul manipulării.

Măsuri de precauție extreme pentru cercetători

Oamenii de știință care lucrează cu acest soi de ardei trebuie să respecte un protocol riguros de protecție. Ei poartă halate speciale, măști cu filtre, ochelari de protecție și mănuși groase, pentru a evita orice contact direct cu substanțele iritante. Chiar și aerul din solar poate deveni periculos în anumite condiții, mai ales când plantele sunt tocate sau procesate. Cercetătorii au relatat că, în unele cazuri, simpla inhalare a vaporilor a fost suficientă pentru a provoca tuse și o senzație puternică de arsură în gât. Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău a investit în sisteme de ventilație performante și în echipamente de laborator de ultimă generație pentru a asigura siguranța personalului.

Potentialul comercial și științific

Dincolo de recordul în sine, cercetătorii de la Buzău explorează multiple posibilități de valorificare a acestui soi. Capsaicina extrasă din ardeiul super-iute are aplicații în industria farmaceutică, fiind folosită în creme analgezice, în tratamente pentru dureri articulare și în produse pentru circulația sanguină. De asemenea, există interes din partea industriei alimentare pentru dezvoltarea de sosuri și condimente de nișă, destinate consumatorilor pasionați de senzații extreme. BRGV Buzău a anunțat că va prezenta șase dintre lucrările sale la Congresul Internațional de Resurse Genetice Vegetale, un eveniment de prestigiu care va aduce recunoaștere mondială cercetării românești. Buzăul, cunoscut până acum mai ales pentru covrigi și pentru personalitățile politice locale, își creează astfel o reputație nouă în domeniul științei agricole.

Un exemplu de excelență în cercetarea românească

Reușita cercetătorilor de la BRGV Buzău demonstrează că România dispune de resurse umane și de infrastructură capabile să producă rezultate de nivel mondial. Banca de Resurse Genetice Vegetale deține o colecție impresionantă de peste o mie de soiuri și genotipuri de ardei, conservate și studiate sistematic de mai multe decenii. Munca de selecție, hibridare și testare este una de lungă durată, care necesită răbdare, precizie și pasiune. Noul soi super-iute este rodul acestui efort susținut și reprezintă o dovadă că investiția în cercetare agricolă poate aduce nu doar prestigiu internațional, ci și oportunități economice concrete. Pentru comunitatea științifică din România, succesul de la Buzău este un semnal că merită să continue proiectele ambițioase, chiar și în condiții de finanțare limitată.

Surse: Antena3.ro, DailyBusiness.ro, AGERPRES.ro, ȘtirileProTV.ro, Ziare.com

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri