Bucureștiul, capitala României, găzduiește unele dintre cele mai prestigioase licee din țară, dar și instituții de învățământ care se confruntă cu dificultăți majore. Datele privind admiterea din 2025 și rezultatele la Bacalaureatul din 2026 arată că mai multe licee tehnologice din București continuă să atragă candidați cu medii extrem de scăzute, ceea ce ridică semne de întrebare despre calitatea educației oferite.
Liceul Tehnologic „Petru Poni” – ultimul loc în top
Cel mai slab liceu din București, conform mediilor de admitere din 2025, este Liceul Tehnologic „Petru Poni”. Aici, ultima medie de admitere a fost de doar 1,75, o valoare extrem de mică care reflectă dificultățile unității în a atrage elevi cu rezultate bune la Evaluarea Națională.
Liceul „Petru Poni” se specializează în învățământ profesional și tehnic, oferind calificări în domenii precum: mecanică, electrică, electronica industrială, industrie alimentară, construcții, și turism și alimentație publică. Deși oferă formare profesională, unitatea se confruntă cu o imagine defavorabilă în rândul părinților și elevilor.
La examenul de Bacalaureat din 2026, liceul a înregistrat rezultate slabe, cu o rată de promovare sub media capitalei. Această situație perpetuează cercul vicios al instituțiilor de învățământ tehnologic care primesc elevi cu note mici și întâmpină dificultăți în a obține rezultate bune la examenele naționale.
Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”
Pe locul doi în topul celor mai slabe licee din București se află Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, cu o medie de admitere de 1,92 în 2025. Această unitate de învățământ, deși poartă numele unui domnitor glorios al Țării Românești, se confruntă cu probleme similare în atragerea elevilor performanți.
Colegiul oferă specializări tehnice în domeniul energetic, electromecanică, electronică industrială, și construcții. Profilul tehnic al unității ar trebui să pregătească forță de muncă calificată pentru industrie, însă lipsa de interes din partea elevilor cu note mari limitează potențialul școlii.
Specialiștii în educație atrag atenția că astfel de instituții devin „depozite” pentru elevii care nu au obținut note suficient de mari pentru a accesa liceele teoretice sau tehnologice mai bine cotate. Fenomenul de segregare școlară se accentuează, creând disparități majore între unitățile de învățământ din aceeași localitate.
Alte licee cu medii scăzute
Pe lângă „Petru Poni” și „Mircea cel Bătrân”, alte licee tehnologice și colegii tehnice din București se confruntă cu medii de admitere foarte mici. Liceul Tehnologic Special nr. 3 a înregistrat cea mai mică medie obținută la Bacalaureat în București în 2026, cu valoarea de 2,94, în timp ce Colegiul „Dumitru Motoc” a ajuns doar la media de 4,50.
Specializările tehnologice, deși necesare pentru economie, suferă de o imagine defavorabilă în societate. Părinții își îndrumă copiii spre profiluri teoretice, considerate mai prestigioase, chiar dacă piața muncii are nevoie de meserii calificate. Această percepție socială afectează calitatea elevilor care aleg învățământul profesional și tehnic.
Unitățile de învățământ special ocupă, de asemenea, ultimele poziții în clasamente. Liceele tehnologice speciale se confruntă cu provocări suplimentare legate de profilul elevilor și de resursele necesare pentru educație incluzivă de calitate.
Cauzele mediilor mici de admitere
Mai mulți factori contribuie la mediile scăzute de admitere în aceste licee. În primul rând, deficitul de personal calificat și infrastructura școlară învechită descurajează elevii cu note mari să opteze pentru aceste unități. Clădiri vechi, laboratoare neechipate, și resurse didactice limitate creează un mediu neatractiv.
În al doilea rând, percepția socială negativă a învățământului profesional și tehnic îndrumă elevii performanți spre alte opțiuni. Stigma asociată cu „liceele slabe” perpetuează un ciclu în care aceste unități primesc elevi cu rezultate slabe, obțin rezultate slabe la examene, și își consolidează reputația negativă.
Inspectoratul Școlar al Municipiului București a demarat programe de sprijin pentru aceste unități, inclusiv formarea continuă a profesorilor, dotarea cu echipamente moderne, și parteneriate cu companii pentru stagii de practică. Însă rezultatele sunt vizibile abia pe termen mediu și lung.
Perspectiva elevilor și părinților
Pentru elevii care intră în aceste licee cu medii mici, experiența școlară este adesea frustrantă. Mulți se simt „etichetați” ca elevi slabi și pierd motivația de a învăța. Rata abandonului școlar în aceste unități este mai mare decât în liceele de top, iar perspectivele de angajare după absolvire sunt limitate.
Părinții elevilor care frecventează aceste licee sunt conștienți de deficiențe, dar adesea nu au avut alternative. Fie copiii nu au obținut note suficient de mari pentru alte opțiuni, fie circumstanțele familiale (distanța, costurile) au impus alegerea acestor unități.
Experții în educație recomandă o abordare integrată: investiții în infrastructură, creșterea salariilor profesorilor din aceste unități pentru a atrage cadre calificate, campanii de informare despre oportunitățile oferite de meseriile tehnice, și colaborare strânsă cu agenți economici pentru asigurarea de locuri de practică și angajare.
