Primăria Capitalei a lansat consultarea publică pentru zona Romană–Universitate
Primăria Municipiului București și Ordinul Arhitecților din România au anunțat miercuri, 21 octombrie 2026, prima etapă a consultării publice privind reamenajarea zonei dintre Piața Romană și Piața Universității. Demersul vizează bulevardele Nicolae Bălcescu și Gheorghe Magheru, împreună cu spațiile adiacente.
Locuitorii Capitalei sunt invitați să completeze un chestionar online până în data de 21 noiembrie 2026. Acesta are rolul de a colecta percepțiile cetățenilor despre modul în care utilizează zona, dar și despre așteptările lor privind regenerarea urbană.
Tema de proiectare care va sta la baza concursului internațional de soluții va ține cont de rezultatelor acestei consultări. Consultarea urmărește nevoile locuitorilor și ale celor care își desfășoară activitatea în această zonă.
Un concurs internațional de soluții va desena viitorul zonei
Rezultatele consultării vor sta la baza temei de proiectare pentru un concurs internațional de soluții. Această procedură a fost aleasă pentru a asigura calitatea pe întreg parcursul, de la decizie până la implementare.
Arhitecta Daniela Calciu, vicepreședinte al OAR, a explicat că pregătirea temei implică studii complexe de trafic, istorie arhitecturală și impact de mediu. Răspunsurile bucureștenilor vor completa tema cu o înțelegere nuanțată a nevoilor locuitorilor și actorilor comerciali.
Calciu a subliniat că este un proces extrem de complex, care pleacă de la reorganizarea traficului la nivel de București și ajunge la consultarea publică. Doar așa se poate obține o imagine completă a felului în care oamenii trăiesc și percep acest spațiu atât de important.
Primarul general estimează începerea lucrărilor în primăvara lui 2029
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a declarat că lucrările efective nu vor începe mai devreme de vara anului 2028. Cel mai probabil, acestea vor demara în primăvara lui 2029. Calendarul include lansarea concursului, perioada de înscriere, jurizarea și proiectarea detaliată.
Ciucu a explicat că după lansarea din februarie-martie, participanții vor avea patru-șase luni pentru soluții. Urmează un an de proiectare pentru detalii precum material dendrologic, tip pavaj, rețele electrice și iluminat public. Apoi sunt necesare circa douăzeci de avize.
În calendarul estimat de primar, solicitarea autorizației de construire ar urma în vara lui 2028, iar începerea lucrărilor depinde și de asigurarea finanțării. Până atunci, primarul se va ocupa de asigurarea bugetului și de trecerea studiului de fezabilitate prin Consiliul General.
Ciucu a subliniat că singura garanție a unui proiect bun este concursul de soluții. Deși durează mai mult, procedura asigură evaluarea proiectelor de către un juriu de specialiști și nu de către edil.
Viziunea: de la autostradă urbană la destinație europeană
În prezent, bulevardul Magheru este descris de primar drept o „autostradă urbană” cu șapte benzi, poluare ridicată și spațiu public nefolosit. Ciucu a comparat zona cu un „canion poluat”, unde aerul este de proastă calitate din cauza traficului de tranzit.
Primăria a mai modernizat bulevardul în 2012-2014, dar atunci s-au amenajat doar trotuarele și spațiile verzi, fără o schimbare de paradigmă. Artera a rămas optimizată pentru mașini și a continuat să se degradeze.
Viziunea autorităților este transformarea bulevardului într-o destinație asemănătoare Champs-Élysée sau Las Ramblas. Se dorește reducerea traficului auto, lărgirea trotuarelor, creșterea spațiilor verzi și punerea în valoare a clădirilor istorice.
Proiectul va ține cont de prezența Teatrului Nottara, Cinematografului Patria, librăriei Cărturești, Teatrului Național și a Fântânii de la Universitate. În funcție de soluția câștigătoare, zona ar putea avea trotuare mai largi și o bandă de arbori pe mijloc.
Investițiile publice pot atrage fonduri private pentru clădirile cu risc seismic
Primarul general a argumentat că regenerarea urbană va crește valoarea economică a zonei. Acest lucru ar putea atrage investitori privați dispuși să restaureze și să consolideze clădirile de patrimoniu.
Ciucu a susținut că Primăria nu are fondurile necesare pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc seismic și a invocat aproximativ șapte sute de imobile. De aceea, proiectul urmărește să creeze condițiile pentru ca investițiile private să completeze efortul public.
Arhitectul-șef Matei Damian a precizat că situația juridică, cadastrală și tehnică trebuie așezată de la bun început. Conduita urbanistică europeană conduce spre concursul de soluții, care oferă un proiect evaluat pe criterii tehnice și profesionale.
Arhitectul urbanist Toader Popescu a enumerat obiectivele concursului: creșterea atractivității publice, optimizarea mobilității, creșterea calității spațiilor verzi și valorificarea patrimoniului.
