Comisia Europeană a propus un nou mecanism destinat să conducă la diminuarea preţurilor la electricitate

Comisia Europeană a propus un nou mecanism destinat să conducă la diminuarea preţurilor la electricitate. Această variantă, deja aplicată în două țări, constă în reducerea facturilor cu gazele naturale ale operatorilor de centrale electrice, diferenţa dintre preţul de piaţă şi cel plafonat fiind acoperit printr-o subvenţie de la stat.

 

 

 

 

Miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, vor dezbate această nouă propunere a Comisiei, care se adaugă proiectelor prezentate deja de Executivul comunitar în data de 18 octombrie pentru a reduce preţurile la energie. AFP precizează că noua propunere nu face parte din "foaia de parcurs" adoptată cu prilejul summitului şefilor de stat şi de guvern din UE, care a avut loc joi şi vineri.

La summitul lor, liderii UE au cerut Comisiei să vină cu "decizii concrete" cu privire la un întreg set de măsuri, precum achiziţiile comune de gaze, reglementarea pieţei angro de gaze dar şi, în pofida reticenţelor exprimate de Germania, o plafonare a preţului gazelor naturale utilizate în producţia de electricitate.

Această variantă, deja aplicată în Spania şi Portugalia, constă în reducerea facturilor cu gazele naturale ale operatorilor de centrale electrice, diferenţa dintre preţul de piaţă şi cel plafonat fiind acoperit printr-o subvenţie de la stat, în ideea de a conduce la o scădere a preţului electricităţii.

Cu toate acestea, într-un document remis statelor membre şi consultat de AFP, Comisia Europeană estimează că extinderea acestei soluţii la nivelul întregii UE ar avea efecte foarte inegale. De exemplu, cu un plafon de preţ de 100-120 de euro pentru un Megawatt-oră, operatorii de centrale electrice pe gaze ar fi stimulaţi să achiziţioneze o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce riscă să majoreze consumul european de gaze cu "cinci până la nouă miliarde metri cubi". În plus, exist riscul creşterii exporturilor în afara UE (în Marea Britanie, Elveţia şi Balcani) a electricităţii produse pe baza gazelor subvenţionate de europeni.

În sfârşit, costurile cu subvenţiile variază foarte mult, astfel că ţările care au multe centrale electrice pe gaze (Germania, Ţările de Jos şi Italia) ar plăti o factură foarte mare. Pe de altă parte, câştigători ar fi marii importatori de electricitate produsă pe bază de gaze naturale. "Cel mai mare beneficiar net ar fi Franţa", se arată în documentul Executivului comunitar.

Ca alternativă, Bruxelles-ul propune o "metodă mai structurală", care are şi avantajul că ar putea fi aplicată "foarte rapid", pentru a acţiona asupra preţurilor la electricitate, prin majorarea componentei din contracte care fixează în avans preţul primit de producătorii de electricitate pe bază de regenerabile şi energie nucleară, în funcţie de costul lor real de producţie. Aceasta ar reduce automat volumele de electricitate vândute la preţ angro pe piaţa indexată cu cea a gazelor.

"Dacă va apărea un alt mecanism, îl voi primi cu braţele deschise. Însă sigur este că aşa-numitul "model iberic" există în Europa, funcţionează şi arată că este eficient: este importantă să îl analizăm până la capăt", a reacţionat ministrul francez al Tranziţiei Energetice, Agnčs Pannier-Runacher la sosirea sa la reuniunea de la Luxemburg.

Chiar dacă sunt divizaţi când vine vorba de intervenţiile pe piaţă, miniştrii europeni ai Energiei vor încerca să cadă de acord cu privire la modalităţile pentru achiziţiile comune de gaze la scara UE, o măsură care se bucură de consens în rândul celor 27 de state membre, transmite AGERPRES