IMM-uri

companii
Românii consumă multă bere, așa că brandurile de top se bat la capitolul inovație. Timișoreana, care este și lider de piață a anunțat că-și extinde gama cu un nou sortiment: Timișoreana Nepasteurizată.
Procesul de fabricație al acestui sortiment include o tehnologie modernă de filtrare la rece, prin urmare berea isi pastreaza gustul proaspat ca în fabrica. Aceasta este o inovație în categoria lager.
Noul sortiment este disponibil, incepand cu 1 martie 2017, in magazinele si supermarketurile din toata tara, in mai multe variante de ambalaj: sticla returnabila de 0,5 litri, sticla nereturnabila de 0.5 litri, doza, pachet de 6 doze, pachet de 5 sticle nereturnabile si un pahar special, precum si butoi.
Timisoreana s-a nascut in cea mai veche fabrica de bere din Romania, fiind atestata printr-un act petitionar al magistratului orasului Timisoara, care dateaza din 1 ianuarie 1718. In prezent, Timisoreana apartine grupului Ursus Breweries, cel mai mare producator de bere din Romania, care mai are in portofoliu marcile: URSUS, Ciucas, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell si St Stefanus.
17.03.2017

mai multe


multinaționale

companii

mai multe


retail

companii
De multe ori, vigilența cumpărătorilor este testată de angajații din supermarketuri. Fie că vor, fie că nu, aceștia din urmă îi pot înșela pe clienți. Potrivit jurnalul.ro, există mai multe metode prin care clienții pot fi păcăliți. Multe dintre probleme pot avea loc chiar la casa de marcat. Iată cazurile în care ar trebui să fiți foarte atenți:
  1. Vânzătoarea taxează două sau mai multe bucăţi din acelaşi produs, din greşeală sau intenţionat.
  2. Vânzătoarea introduce manual codul de bare al unui produs pe care dumneavoastră nu l-aţi cumpărat dar pe care ea doreşte să îl scadă din stoc sau să îl ia din magazin la plecare.
  3. Kilogramul „mai mic” la produsele ambalate de supermarket:  se întâmplă la carne, brânză, legume şi fructe - caserola cu carne/brânză  vrac ambalată în vid în supermarket are trecută  pe etichetă  o greutate diferită de cea reală – se bazează pe faptul că un cumpărător nu stă să cântărească un produs deja cântărit, care are gramajul trecut pe ambalaj.
  4. Portocalele stricate sunt extrase din pungile de 1 kg şi nu sunt înlocuite cu unele proaspete – din dorinţa de a nu rămane cu marfa nevândută, angajaţii care verifică raionul de fructe extrag fructele stricate şi leagă la loc pungile sau plasele în care erau ambalate. La fel, se poate întâmpla şi în cazul cartofilor ambalaţi în plase de 2,5 sau 5 kg.  De aceea, e foarte important să nu cumpărăm un produs dacă observăm că ambalajul este deteriorat.
  5. Un preţ la raft, alt preţ la casa de marcat – se întâmplă în cazul multor produse ca preţul afişat să nu se regăsească şi pe bonul de casă. Evident, de cele mai multe ori, preţul plătit de cumpărător este mai mare decat cel de la raft.  Angajaţii se ascund în spatele scuzei că noile preţuri nu au fost actualizate în programul informatic dar clientul are dreptul să refuze acel produs dacă se consideră înșelat.
  6. Promoţii înşelătoare – atenţie mare la produsele aflate „la promotie”.  Preţul afişat la raft poate fi  unul foarte tentant dar, când ajungeţi la casă, constataţi că produsul e mai scump. Condiţiile promoţiei sunt scrise de obicei cu litere foarte mici pe etichetele de la raft.  Preţul mic e valabil doar dacă aţi cumpărat două sau mai multe produse de acelaşi fel.
  7. Reduceri mincinoase – în multe cazuri, etichetele cu preţul tăiat sunt făcute special pentru efectul psihologic . Este posibil ca preţul mai mare să nu fi fost niciodată practicat pentru produsul respectiv, e doar o metodă de a atrage clienţii. Un client fidel al magazinului respectiv îşi poate da seama cu uşurinţă dacă magazinul este corect sau nu în perioada promoţiilor.
  8. Balsamul de rufe „botezat” înainte să ajungă la raft – feriţi-vă să cumpăraţi produse care nu au ambalajul sigilat.  Dacă vă uitaţi cu atenţie la aceste produse, veţi observa că nu toate sunt pline până la acelaşi nivel. Unii angajaţi din magazine desfac produsele şi iau pentru acasă din fiecare sticlă câte puţin, dacă nu există sisteme de supraveghere în depozitele de marfă. Au fost şi situaţii în care cumpărătorii au avut ghinionul să cumpere produsul diluat cu apă, în completare pentru cantitatea furată.
  9. Carton la preţ de tort – la unele cofetării, dacă nu sunteţi atenţi, plătiţi cartonul gros pe care este pus tortul la preţ de 50-60 de lei kilogramul, cât kilogramul de tort. Din dorinţa de a face profit, vânzătorii nu mai scad greutatea ambalajului atunci când calculează preţul produsului.
Vezi și Fosta avocată a Alinei Bica rupe tăcerea!

A murit cel mai vârstnic miliardar al lumii! Afacerile uriașe pe care le avea România

Românul care și-a cumpărat satul unde a copilărit! Cât a costat și în ce zonă se află

21.03.2017

mai multe


servicii

companii

mai multe


startup

companii

Liberalii se află în opoziție și sunt într-un declin accentuat. Aproape că vocea lor nu se aude în Parlament, dar și când se aude, pare că tăcerea este de aur. Concret, senatorul PNL, Florin Cîțu a venit cu o soluție incredibilă  pentru a rezolva "criza bugetului". Preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat nemulţumit că Guvernul PSD a tăiat din bugetul SRI şi ar dori să rezolve această problemă în şedinţa CSAT.

Cîțu a găsit rezolvarea: el propune ca Guvernul să taie din banii alocaţi programului Start-Up Nation, adică programul prin care tinerii îşi deschid mici afaceri, iar banii aceştia să meargă pentru a acoperi ceea ce s-a tăiat din bugetul SRI. De reținut că SRI are buget mai mare decât serviciul german de informații și decât cel francez, deși cele două țări sunt mult mai mari decât România,

"Am facut rapid o analiza asupra bugetului propus de PSD si am identificat o varianta de finantare care rezolva problema bugetului pentru programul de siguranta nationala.

Vezi și Cum poate rezolva Iohannis problema legii grațierii, dar NU dorește

Domnule Liviu Dragnea, e momentul ca dumneavoastra si guvernul PSD-ALDE sa dati dovada de maturitate politica si sa mergeti azi la CSAT cu o solutie care sa rezolve problema majorarii bugetului unor anumite institutii.

Propunerea mea este simpla. Programul “Start-up Nation” are alocati credite bugetare de 500 milioane lei si credite de angajament de 1.7 miliarde lei. Programul este estimat sa inceapa la 1 mai 2017. Reprezinta o dovada de intelepciune sa realocam din programul “Start-up Nation” 200 milioane lei credite bugetare si 100 milioane credite de angajament pentru deficitul reclamat in bugetul pentru siguranta nationala.

Am exprimat deja public opinia mea despre acest tip de program “Strat-up“ finantat din fonduri de la buget. Ideea nu este nici macar originala. Dupa cum va aduceti aminte a fost promovata de Dan Diaconescu si de Mircea Geoana. De aceea eu cred ca amanarea cu 3 luni a acestui program pana la prima rectificare bugetara nu va modifica promisiunile facute elecotoratului dumneavoastra. Raman oricum destui bani pentru “Start-up Nation”, 300 milioane lei credite bugetare si 1.6 miliarde lei credite de angajament.

Va rog sa considerati sfatul meu cu toata seriozitatea si sa nu uitati ca nu numai oamenii care v-au votat asteapta sa guvernati tara si sa aveti un buget votat in Parlament", scrie Florin Cîţu.

31.01.2017

mai multe


Nu uitaţi să daţi „Like”. În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.