Locuitorii comunelor care acceptă comasarea voluntară ar putea beneficia de impozite cu până la 50% mai mici, potrivit planului prezentat joi, 12 noiembrie, de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica. Guvernul pregătește un program de stimulare a unirii localităților mici, care ar combina facilitățile pentru cetățeni cu fonduri destinate investițiilor.
Ce propune programul pentru comunele mici
În prima etapă sunt vizate 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Ideea prezentată de ministru este ca primăriile interesate să primească sprijin dacă aleg să se unească, în loc să funcționeze separat. Anunțul a fost făcut la Consiliul Județean Buzău, la o conferință privind fondurile europene pentru perioada 2028-2034 și Programul Regional Sud-Est.
Reducerea fiscală de până la 50% este una dintre componentele propunerii, alături de programul de investiții. Formularea indică un plafon posibil, nu înjumătățirea garantată a tuturor obligațiilor fiecărui locuitor. În prezentarea publică nu sunt precizate toate categoriile de impozite care ar intra în mecanism și nici condițiile detaliate de acordare pentru fiecare comunitate.
Consultare publică și pregătirea referendumurilor
Ministrul a anunțat că programul ar urma să intre în consultare publică săptămâna următoare, pentru zece zile, după care să ajungă la Guvern. Autoritățile doresc ca localitățile interesate să înceapă pregătirea referendumurilor locale, iar demersurile să fie inițiate până la 1 martie 2027. Efectele comasărilor sunt avute în vedere din anul 2028.
Acest calendar descrie etapele urmărite de inițiatori, nu o reducere fiscală deja aplicabilă. Între anunțul politic și schimbarea efectivă a obligațiilor cetățenilor se află definitivarea programului și procedurile de reorganizare. Sorin Grindeanu a avansat separat posibilitatea ca unele reduceri să fie acordate pentru patru-cinci ani, variantă care trebuie distinsă de regulile finale ale programului.
Exemplul Pănătău și accesul la servicii
Alexandru Stoica a invocat situația comunei Pănătău, din județul Buzău, unde tatăl său este primar. Ministrul a susținut că localitatea va face parte dintr-o comasare, fie voluntară, fie printr-o decizie asumată la nivel central. Exemplul a fost folosit pentru a explica faptul că reorganizarea ar privi inclusiv comunități cu legături personale cu membrii Guvernului.
În privința serviciilor publice, ministrul a spus că dispariția unei primării ca instituție separată nu ar trebui să însemne dispariția oricărui punct de contact pentru cetățeni. El a descris posibilitatea păstrării unui funcționar în locurile în care oamenii erau obișnuiți să se adreseze administrației, pentru îndrumare. Nu a prezentat însă o schemă completă de personal pentru fiecare localitate.
Reforma discutată depășește cele 429 de localități
În dezbaterea mai largă, social-democrații urmăresc reducerea numărului primăriilor care nu se pot susține din veniturile proprii și formarea unor unități administrative mai mari. Argumentele invocate sunt capacitatea de a atrage fonduri europene și furnizarea unor servicii publice mai bune. Sunt analizate și comune mai populate, precum și orașe care nu mai îndeplinesc criteriile demografice discutate.
Printre criteriile propuse se află populația, situația economică, capacitatea administrației de a se susține financiar, legăturile de transport și accesul la servicii. Datele recensământului din 2021 invocate în această discuție indică 148 de orașe și municipii cu mai puțin de 10.000 de locuitori. Nu există încă o listă finală a localităților care și-ar schimba statutul.
Discuțiile despre județe au provocat opoziție
Separat de comasarea comunelor, Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD, a avansat scenariul unei organizări cu 15 județe, pornind de la structura Curților de Apel. Sorin Grindeanu a precizat că varianta nu fusese discutată și aprobată în partid. Această ipoteză are, prin urmare, un statut diferit de programul de stimulare a comasării voluntare.
UDMR a avertizat că ar putea susține inclusiv o moțiune de cenzură dacă Guvernul își angajează răspunderea fără dezbatere parlamentară, opoziția vizând în special scenarii referitoare la Harghita și Covasna. În acest context politic, inițiatorii susțin că prima etapă ar trebui încheiată înaintea alegerilor locale din 2028, pentru a pregăti comunitățile și pentru accesarea viitoarelor fonduri europene.
Pentru locuitori, miza concretă a programului rămâne legătura dintre eventualele facilități fiscale, investițiile promise și modul în care vor avea acces la administrație după unire. Aceste elemente trebuie urmărite împreună în forma care va fi supusă consultării, deoarece procentul de reducere anunțat este doar una dintre componentele propunerii de reorganizare.
Surse: Antena 3 CNN
