Un român a descoperit, cu șoc, că în numele său a fost încheiat fraudulos un credit de 66.000 de lei, deși nu a cerut niciodată banii și nu și-a dat acordul pentru asemenea tranzacție. Victima susține că nu a semnat niciun document și că, de ani de zile, se luptă să demonstreze că este victima unei fraude bancare, fiind dator vândut fără voia sa.
O poveste de groază în sistemul bancar
„A fost încheiat fraudulos, pe numele meu, un credit de 66.000 de lei, fără acordul și fără semnătura mea”, este mărturia care deschide un fenomen mult mai larg de escrocherii financiare. Bărbatul a aflat de datorie abia atunci când a început să primească notificări de la bancă și să fie contactat de recuperatorii de creanțe. În ciuda faptului că a sesizat imediat instituția și autoritățile, procesul de dovedire a fraudei se întinde pe ani, iar victima rămâne blocată într-un cerc birocratic vicios.
Situația sa nu este unică. Potrivit datelor centralizate de către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, peste 170 de fraude bancare au fost reclamate în 2026, iar numărul real este probabil mult mai mare, deoarece nu toți cei afectați apelează la instituții specializate. Pagubele reclamate ajung până la 20.000 de euro per caz, iar zeci de cazuri noi sunt raportate lunar.
Cum acționează infractorii
Modul de operare al escrocilor a devenit din ce în ce mai sofisticat. Unii folosesc atacuri cibernetice de tip malware, preluând controlul de la distanță asupra telefonului victimei prin aplicații malițioase distribuite chiar prin WhatsApp. Odată ce au acces la dispozitiv, infractorii încheie un cont bancar online în numele victimei și apoi solicită credite, transferând banii în conturi controlate de ei.
Alți infractori preferă metoda clasică a sustragerii de date personale. Cu buletinul copiat sau cu datele de identitate obținute prin phishing, aceștia se prezintă la bancă sau aplică online pentru credite, profitând de eventualele lacune în verificarea identitțții. În unele cazuri, victimele primesc telefoane aparent de la bancă, sunt conduse pas cu pas prin procesul de instalare a unor aplicații periculoase și nu își dau seama că au fost păcălite decât atunci când primesc prima notificare de plată.
Răspunsul băncilor și al instituțiilor
Victimele se plâng că băncile nu acționează suficient de rapid atunci când sunt sesizate cu privire la fraude. Procedurile de investigare internă durează luni de zile, iar întrebțari și contraîntrebări sunt schimbate între client, bancă și, uneori, Biroul de Credit, unde numele victimei rămâne până la soluționarea definitivă a cazului. În acest interval, persoanele afectate sunt hărțuite de recuperatorii de creanțe, au încheiat abonamentele de telefon și, uneori, primesc somații de plată.
CSALB a început să centralizeze aceste cazuri și să ofere o cale alternativă de soluționare, însă capacitatea instituției este limitată și nu poate acoperi toate plângerile. Banca Națională a României a avertizat repetat că fraudele cu credite sunt în creștere și a încurajat băncile să îndărească protocoalele de verificare a identitțții. Cu toate acestea, viteza cu care evoluează metodele infractorilor depășește adesea capacitatea de reacție a sistemului.
Cum se pot proteja consumatorii
Specialiștii în securitate cibernetică recomandă câteva măsuri simple, dar esențiale: niciodată să nu se acceseze linkuri primite de la numere necunoscute, să nu se instaleze aplicații la solicitarea unor persoane care pretind că reprezintă banca și să se verifice periodic situația în Biroul de Credit. De asemenea, orice comunicare suspectă trebuie verificată direct prin call-center-ul oficial al băncii, nu prin numerele indicate în mesaje.
Cazul creditului de 66.000 de lei este un semnal de alarmă că sistemul bancar trebuie să îmbunătățească urgent mecanismele de prevenire a fraudelor. Fiecare victimă înseamnă nu doar o pagubă financiară, ci și un traumatism psihologic, iar numărul crescător de astfel de incidente riscă să erodeze încrederea publicului în serviciile financiare digitale.
Surse: Profit.ro, BankingNews.ro, Nexta.ro, Financiarul.ro
