Programul SAFE, instrumentul european de finanțare a unor tronsoane de autostrăzi din România, a fost zguduit de un scandal legat de presupuse presiuni asupra procedurilor de licitație publică. Acuzațiile grave au ajuns până în instanță, unde un contract de aproape 3,57 miliarde de lei pentru tronsonul Iași–Vamă al Autostrăzii Unirii a fost suspendat, după ce mai multe firme au contestat modul în care a fost atribuit.
Contractul suspendat de instanță
Tronsonul vizat face parte din Autostrada A8, cunoscută și sub numele de Autostrada Unirii, care ar trebui să lege Moldova de restul țării. Contractul pentru proiectarea și execuția segmentului dintre Iași și Vama Ungheni a fost adjudecat de un consorțiu italian, care a depus o ofertă de 3,57 miliarde de lei. Surprinzător, câștigătorul s-a situat la o diferență de doar 5,4 milioane de lei față de prețul licitat de Construcții Erbașu, un detaliu care a stârnit suspiciuni în rândul competitorilor.
Construcții Erbașu și alte firme participante au atacat decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor la Curtea de Apel București. Magistrații au admis cererea de suspendare a execuției contractului deja semnat, ceea ce înseamnă că lucrările nu pot începe până la o decizie definitivă. Această situație pune în pericol termenele de finalizare asumate prin programul de finanțare europeană.
Acuzațiile de presiuni la adresa CNSC
În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora asupra membrilor CNSC s-ar fi exercitat presiuni pentru a valida anumite oferte în detrimentul altora. Deși nu există încă dovezi concrete care să fie prezentate în instanță, simpla existență a unor astfel de insinuări a generat o stare de nemulțumire în rândul companiilor de construcții și a asociațiilor de profil. Reprezentanții unor firme care au pierdut licitații în cadrul programului SAFE susțin că evaluarea ofertelor nu a fost transparentă și că au existat discrepanțe inexplicabile în punctajul acordat.
Scandalul nu se limitează doar la tronsonul Iași–Vamă. Și alte segmente ale autostrăzilor finanțate prin SAFE au fost blocate în contestații. Pe tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, CNSC a admis trei contestații pentru un contract în valoare de 4,57 miliarde de lei, iar procedura de reevaluare este programată să se finalizeze la sfârșitul lunii septembrie. Fiecare amânare adaugă presiune pe graficele de execuție și riscă pierderea unor fonduri europene.
Ce este programul SAFE
SAFE, acronim pentru Securitate, Apărare și Mobilitate Strategică, este un program european care finanțează proiecte de infrastructură rutieră considerată de importanță strategică pentru Uniunea Europeană. În România, prin acest mecanism au fost alocate fonduri importante pentru autostrăzile A7 și A8, cu termene stricte de semnare a contractelor și de începere a lucrărilor. Obligația statului român este să finalizeze procedurile de achiziție publică fără a rata jaloanele impuse de Bruxelles.
Problema este că licitațiile pentru astfel de proiecte sunt extrem de complexe, iar sumele implicate atrag un interes uriaș din partea marilor constructori, atât români, cât și străini. Fiecare punct în plus sau în minus în evaluarea ofertelor poate însemna diferența de sute de milioane de lei, ceea ce face ca disputele să fie foarte acerbe. Contestațiile au devenit o practică obișnuită, iar durata soluționării lor în instanță blochează uneori proiecte cu termene fixe.
Consecințe asupra infrastructurii din Moldova
Moldova rămâne cea mai defavorizată regiune a țării din punct de vedere al conectivității rutiere de mare viteză. Autostrada Unirii, promisă de ani de zile, ar trebui să reducă timpul de călătorie între București și Iași la aproximativ patru ore și să stimuleze dezvoltarea economică a zonei. Fiecare blocaj în procedurile de licitație înseamnă însă amânarea acestei perspective.
Autoritățile centrale au transmis că vor respecta termenele impuse de finanțatorul european și că se așteaptă ca instanțele să soluționeze rapid litigiile. Cu toate acestea, istoria recentă a proiectelor de infrastructură arată că fiecare contestație adaugă luni sau chiar ani la termenele inițiale. Dacă acuzațiile de presiuni asupra CNSC se vor dovedi fondate, consecințele vor fi nu doar juridice, ci și politice, cu impact asupra modului în care România gestionează fondurile europene.
Surse: Antena3.ro, OradeaMedias.ro, Newsweek.ro, Economica.net
