Daniel David, fost ministru al Educației și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a făcut o declarație controversată prin care a criticat utilizarea examenului de bacalaureat ca principal criteriu de admitere în învățământul superior. Acesta a afirmat că „bacalaureatul nu ar trebui să fie folosit ca mijloc de intrare la facultate” și că rolul acestui examen ar trebui să fie acela de a certifica competențele dobândite de elev pe parcursul învățământului liceal, nu de a funcționa ca o poartă de acces către universitate.
Poziția exprimată de Daniel David a stârnit reacții diverse în mediul academic și în rândul publicului larg. Susținătorii ideii argumentează că examenul de bacalaureat, în forma sa actuală, nu reflectă suficient de bine pregătirea elevilor pentru studiile universitare și că universitățile ar trebui să își organizeze propriile examene de admitere, adaptate la specificul fiecărei specializări. Criticii, însă, atrag atenția că eliminarea bacalaureatului din criteriile de admitere ar putea duce la subiectivitate și la scăderea calității studenților admiși.
Viziunea lui Daniel David asupra bacalaureatului
În declarațiile sale publice, Daniel David a explicat că bacalaureatul trebuie să rămână un examen de certificare a competențelor generale dobândite în liceu. Acesta a susținut că utilizarea notei de la bacalaureat ca unic criteriu de admitere la facultate nu este o practică întâlnită în sistemele de învățământ performante din Europa și din lume. În schimb, universitățile de top își organizează propriile examene sau folosesc portofolii și interviuri pentru a evalua candidații.
Fostul ministru a cerut rectorilor universităților din România să organizeze admiterea la diverse specializări „într-o filosofie care să corespundă bunelor practici de la una sau mai multe universități din Top 500”. Această abordare, potrivit lui Daniel David, ar permite instituțiilor de învățământ superior să selecteze studenți potriviți pentru fiecare domeniu, în loc să se bazeze pe o notă generică obținută la un examen național standardizat. El a mai susținut că la nivelul studiilor de licență ar trebui să fim incluzivi și să acceptăm mai mulți studenți, nu să îi lăsăm în afara educației.
Reacții și dezbateri în mediul academic
Declarația lui Daniel David a generat o amplă dezbatere în comunitatea academică. Rectori și decani din mai multe universități au reacționat, unii fiind de acord cu necesitatea diversificării criteriilor de admitere, alții apărând rolul bacalaureatului ca filtru obiectiv. Universitatea Babeș-Bolyai, pe care Daniel David o conduce, a implementat deja sisteme de admitere diferite în funcție de facultate, combinând nota de la bacalaureat cu examene proprii sau cu interviuri.
Studenții, în schimb, au avut o reacție mai critică. Unii dintre ei au cerut chiar demisia lui Daniel David din funcția de rector, reproșându-i că nu mai are autoritatea morală să conducă instituția, după perioada în care a fost ministru al Educației. Aceștia au argumentat că orice schimbare a sistemului de admitere trebuie făcută cu grijă, pentru a nu afecta echitatea și transparența accesului la învățământul superior. Criticii au mai subliniat că, în lipsa unui examen de admitere sau a bacalaureatului, riscul de corupție și de nepotism ar putea crește.
Contextul reformei învățământului superior
Declarațiile lui Daniel David vin într-un context mai larg de reformă a învățământului superior din România. Ministerul Educației a încercat în ultimii ani să stimuleze universitățile să își diversifice metodele de admitere și să se alinieze la standardele internaționale. Programele de finanțare europeană și obligațiile asumate prin PNRR includ și capitolul învățământ superior, cu accent pe calitate, accesibilitate și relevanță pentru piața muncii.
Pe de altă parte, statisticile arată că România are una dintre cele mai scăzute rate de participare la învățământul superior din Uniunea Europeană. Daniel David a argumentat că, dacă facem admiterea prea selectivă la nivel de licență, riscăm să îndepărtăm tinerii de la universitate și să îi lăsăm să alunece către teorii conspiraționiste sau către programe de studii neacreditate. Această viziune incluzivă a fost apreciată de unii experți, dar a fost criticată de cei care susțin că calitatea trebuie să primeze în fața cantității.
Surse: edupedu.ro, ziare.com, zcj.ro, facebook.com/educatiepentrueducatie
