Diana Iovanovici Șoșoacă, europarlamentar și lider al partidului SOS România, a fost trimisă în judecată de procurori într-un dosar care include acuzații grave precum lipsirea de libertate în mod ilegal, ultraj și promovarea ideologiilor extremiste. Dosarul are la bază și incidentul cu jurnaliștii italieni de la Rai Uno care au venit să o intervieveze la domiciliu.
Acuzațiile aduse de procurori
Conform citației emise de procurori, Diana Șoșoacă este acuzată de 11 capete de acuzare diferite. Printre cele mai grave se numără: lipsirea de libertate în mod ilegal (patru infracțiuni), promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid și crime de război, ultraj și instigare la ură.
Acuzațiile de propagandă legionară se referă la promovarea publică a ideilor, concepțiilor și doctrinelor asociate cu Mișcarea Legionară, organizație declarată criminală în România. Aceste acuzații sunt legate de declarațiile și simbolurile folosite de Șoșoacă în diferite contexte publice.
Dosarul a fost deschis în urma unor plângeri depuse împotriva europarlamentarei, dar și a unor sesizări ale instituțiilor statului care au monitorizat activitățile publice ale acesteia.
Episodul cu jurnaliștii italieni
Unul dintre incidentele care au dus la acuzațiile de lipsire de libertate s-a petrecut în timpul pandemiei de COVID-19. Jurnaliști de la televiziunea italiană Rai Uno au venit la locuința senatoarei Șoșoacă pentru a realiza un interviu legat de evoluția pandemiei în România și măsurile impuse de autorități.
Potrivit acuzațiilor, jurnaliștii ar fi fost împiedicați să plece din locuința senatoarei, fiind ținuți împotriva voinței lor. Incidentul a fost raportat autorităților și a făcut obiectul unei anchete care a durat mai multe luni.
Poliția a dat explicații ulterioare despre scandal, însă acuzațiile formulate de procurori indică faptul că ancheta a stabilit elemente constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate.
Ridicarea imunității parlamentare
Pentru ca ancheta să poată continua, a fost necesară ridicarea imunității parlamentare europene a Dianei Șoșoacă. Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European a analizat cazul și a recomandat ridicarea imunității.
În aprilie 2026, plenul Parlamentului European de la Strasbourg a votat în favoarea ridicării imunității europarlamentarei române. Votul a fost decisiv, deschizând calea pentru ca procurorii români să poată contince procedurile judiciare.
Diana Șoșoacă a reacționat dur la decizie, acuzând o „mărtirizare" și susținând că este victima unui sistem care încearcă să o reducă la tăcere pentru opiniile sale.
Expertiza psihiatrică
În cadrul anchetei, Diana Șoșoacă a fost trimisă la expertiză psihiatrică. Această măsură este procedură standard în anumite cazuri pentru a evalua capacitatea acuzatului de a înțelege și răspunde pentru faptele comise.
Expertiza medicală are rolul de a stabili dacă există condiții care ar putea afecta răspunderea penală sau dacă sunt necesare măsuri speciale în desfășurarea procesului.
Rezultatele expertizei nu au fost făcute publice, însă trimiterea în judecată indică faptul că procurorii consideră că există suficiente probe pentru a susține acuzațiile în instanță.
Reacțiile Dianei Șoșoacă
Europarlamentarul a adoptat o poziție de victimizare și denunțare a sistemului în fața tuturor acuzațiilor. Ea susține că este persecutată politic pentru opiniile sale anti-sistem și pentru criticile aduse autorităților.
Pe rețelele sociale și în conferințele de presă, Șoșoacă a prezentat cazul său drept un atac împotriva libertății de exprimare și drept o încercare de a o împiedica să-și exercite mandatul.
Comisia JURI din Parlamentul European a invitat-o pe Șoșoacă să fie audiată înainte de votul privind imunitatea, însă europarlamentarul a ales să nu participe la această audiere.
Contextul politic
Diana Șoșoacă a devenit cunoscută în România în timpul pandemiei de COVID-19, când a fost una dintre cele mai vocale critici ale măsurilor sanitare. Ea a organizat proteste, a refuzat să poarte mască și a promovat teorii ale conspirației legate de pandemie.
În 2024, a fost aleasă europarlamentar pe lista partidului SOS România, pe care îl conduce. În Parlamentul European, s-a alăturat grupului de extremă dreapta și a continuat să promoveze mesaje anti-UE și anti-establishment.
Stilul său politic agresiv și declarațiile controversate au făcut-o o figură polarizantă în peisajul politic românesc. Are susținători fervenți care o consideră o apărătoare a libertăților, dar și critici care o acuză de promovarea urii și dezinformare.
Implicațiile juridice
Trimiterea în judecată a unui europarlamentar este un eveniment rar și semnificativ. Dacă va fi găsită vinovată, Diana Șoșoacă riscă pedepse cu închisoarea pentru infracțiunile de care este acuzată.
Acuzațiile de lipsire de libertate pot aduce pedepse de până la 3 ani de închisoare. Promovarea ideologiilor legionare este, de asemenea, sancționată aspru de legislația românească, dat fiind caracterul criminal al Mișcării Legionare.
Un eventual verdict de condamnare ar putea duce la pierderea mandatului de europarlamentar și la interzicerea dreptului de a mai ocupa funcții publice pentru o perioadă determinată.
Reacția instituțiilor
Parchetul General și instituțiile europene au tratat cazul cu seriozitate, demonstrând că nimeni nu este deasupra legii, indiferent de funcția ocupată. Ancheta a fost derulată respectând toate procedurile legale.
Comisia Europeană și Parlamentul European au subliniat importanța respectării statului de drept și a independenței justiției. Ridicarea imunității a fost un semnal că instituțiile europene nu tolerează abuzurile.
Cazul este urmărit cu atenție de observatorii politici și de organismele internaționale care monitorizează respectarea drepturilor omului și combaterea extremismului în Uniunea Europeană.
