Revenirea românilor din străinătate reprezintă o parte importantă a migrației către România, nu un fenomen marginal. Datele prezentate de Monitorul Social arată că aproximativ 184.700 dintre cei 287.000 de imigranți de lungă durată înregistrați în 2024 erau cetățeni români întorși în țară. Statisticile includ, așadar, atât străini, cât și persoane care revin acasă.
Românii întorși în țară, o componentă majoră
Termenul de imigrant nu descrie exclusiv un cetățean străin. Din perspectiva statistică a țării în care se stabilește o persoană, poate fi inclus în această categorie și un cetățean propriu care a locuit peste hotare și revine pentru o perioadă suficient de lungă. Această distincție schimbă lectura cifrelor.
În cazul României, datele Eurostat pentru 2024, prezentate în analiză, plasează cetățenii români reveniți la aproximativ 2 treimi din totalul imigranților de lungă durată. Este o pondere care arată contribuția întoarcerilor la fluxul de sosiri, fără a însemna că toate persoanele înregistrate sunt membri ai diasporei.
Cifrele nu descriu vizite de sărbători sau concedii petrecute în țară. Migrația de lungă durată presupune o ședere de peste 12 luni. Prin urmare, seria statistică urmărește stabilirea pentru o perioadă îndelungată, nu numărul de călători care traversează frontiera într-un anumit sezon sau în timpul vacanțelor.
Mai multe sosiri decât plecări
Analiza Monitorului Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, indică solduri migratorii pozitive pentru perioada 2022–2025. În fiecare dintre acești ani, numărul persoanelor stabilite în România l-a depășit pe cel al persoanelor plecate. Indicatorul măsoară diferența dintre cele 2 fluxuri, nu totalul tuturor celor sosiți.
Pentru 2022, soldul prezentat este de 97.114 persoane, urmat de 66.065 în 2023. În 2024, diferența pozitivă a fost de 48.716 persoane, iar pentru 2025 apare un sold de 66.920. Pe ansamblul intervalului, analiza vorbește despre aproape 280.000 de locuitori în plus datorită migrației.
Acest rezultat trebuie separat de evoluția generală a populației. Un sold migratoriu pozitiv nu înseamnă, prin el însuși, că populația totală crește în aceeași măsură, deoarece indicatorul se referă la sosiri și plecări. Datele despre migrație nu pot înlocui bilanțul demografic complet al unei țări.
Cine mai apare în statisticile de imigrație
Pe lângă românii reveniți, o parte a sosirilor este reprezentată de cetățeni ai altor state. În datele prezentate pentru 2024, ucrainenii au o pondere de 13%. Aceștia sunt menționați în contextul deplasărilor de populație produse după declanșarea războiului din țara lor și al stabilirii în România.
Fluxuri importante sunt înregistrate și din Nepal, cu aproximativ 15.000 de persoane, respectiv Sri Lanka, cu aproximativ 7.000. Pentru aceste 2 țări, analiza precizează că volumele sunt mai mici decât în anul precedent. Structura sosirilor cuprinde astfel origini diferite, care nu trebuie confundate cu întoarcerea cetățenilor români.
Împărțirea pe cetățenii explică de ce totalul imigranților nu poate fi prezentat integral drept număr al românilor care au revenit acasă. În același timp, ponderea cetățenilor proprii arată că fenomenul revenirii are o greutate mare în această statistică, alături de intrările persoanelor din afara țării.
Stabilirea pe termen lung și mutarea definitivă
Migrația poate avea etape diferite. O persoană se poate stabili temporar într-un alt stat, păstrându-și domiciliul principal în țara de origine. Dacă șederea depășește 12 luni, aceasta poate intra în categoria migrației de lungă durată, fără ca mutarea domiciliului să se fi produs în același moment.
Migrația definitivă este urmărită separat și poate interveni după mai mulți ani de la sosire. De aceea, datele despre șederea îndelungată și cele despre schimbarea definitivă a domiciliului nu trebuie adunate sau comparate ca și cum ar măsura exact același lucru. Ele descriu aspecte diferite ale mobilității populației.
Pentru 2025, datele Institutului Național de Statistică prezentate în analiză indică Republica Moldova și Ucraina drept principale țări de proveniență ale imigranților definitivi. Această distribuție privește categoria respectivă, nu înlocuiește structura după cetățenie a imigranților de lungă durată din 2024 și nici nu anulează rolul revenirilor din diaspora.
Legătura cu vechile destinații ale diasporei
Românii reveniți reprezintă o parte majoră a sosirilor de lungă durată.
Soldurile migratorii sunt pozitive în perioada 2022–2025.
Datele includ și cetățeni străini stabiliți în România.
Migrația definitivă și șederea de lungă durată sunt categorii distincte.
În fluxurile de imigrație definitivă apar și Germania, Canada, Italia sau Spania, țări care au reprezentat destinații pentru români în ultimele decenii. Analiza leagă o parte a acestor sosiri de repatrierea persoanelor plecate după Revoluție. Întoarcerea se regăsește astfel nu doar în totaluri, ci și în geografia migrației.
Statisticile disponibile nu stabilesc însă motivele personale ale fiecărei reveniri și nu arată că toți cei întorși au aceeași situație profesională sau familială. Ceea ce confirmă este contribuția substanțială a cetățenilor români la sosirile de lungă durată și menținerea unui bilanț migratoriu pozitiv în anii analizați.
Surse: Profit.ro.
