Apelul pentru un pact politic național
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a susținut joi, la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, că țara noastră are nevoie de un pact între forțele politice responsabile.
Acesta și-a exprimat convingerea că numai printr-un astfel de angajament se poate reduce deficitul bugetar sub pragul de trei la sută din produsul intern brut până în anul 2030.
În propunerea lui Lazea, pactul ar trebui să acopere corelația dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii, precum și colectarea TVA și a impozitului pe profit. Politicienii ar urma să se angajeze că nu transformă aceste două teme în motive de atac reciproc atunci când sunt adoptate măsuri de corecție.
Corelația dintre PIB, salarii și pensii
Prima condiție esențială enunțată de economist vizează respectarea raportului dintre creșterea PIB-ului nominal și evoluția cheltuielilor cu salariile bugetarilor și pensiile din sistemul public. Lazea a atras atenția că majorările salariale nu trebuie să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal.
„Prima este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, creșterea anvelopei salariale și creșterea anvelopei pensiilor”, a subliniat acesta. Potrivit specialistului, pensiile nu ar trebui să crească mai repede decât salariile, pentru a nu dezechilibra structura finanțelor publice.
Pierderile masive din necolectarea taxelor
O altă problemă gravă identificată de economistul-șef o reprezintă pierderile bugetare cauzate de necolectarea veniturilor fiscale. România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ trei la sută din PIB din neîncasarea taxei pe valoarea adăugată și încă un procent din impozitul pe profit.
În estimarea lui Lazea, reducerea la jumătate a acestor decalaje de colectare ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale. Economistul a prezentat aceste venituri pierdute ca pe o problemă care necesită intervenții asupra colectării, alături de disciplina cheltuielilor.
De la un leu din șapte la un leu din paisprezece
Referindu-se la dependența bugetului de împrumuturi, Valentin Lazea a explicat că, la un deficit de aproximativ șase la sută din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din finanțare împrumutată. Obiectivul pe termen mediu este reducerea acestei ponderi la jumătate.
Lazea a descris obiectivul unui deficit de 3% printr-o comparație accesibilă: numai un leu din paisprezece cheltuiți de buget ar urma să provină din împrumuturi, în loc de un leu din șapte. Este explicația oferită de economist pentru reducerea dependenței de finanțarea împrumutată.
Reforma ANAF și combaterea evaziunii
Lazea a pledat pentru combaterea evaziunii fiscale și eliminarea portițelor legislative care permit optimizarea fiscală. De asemenea, el a susținut necesitatea reformării Agenției Naționale de Administrare Fiscală, inclusiv în ceea ce privește motivarea și remunerarea personalului.
Colectarea mai bună a TVA și a impozitului pe profit este prezentată de Lazea drept a doua condiție obligatorie, pe lângă respectarea corelațiilor salariale. El a avertizat că încasările suplimentare obținute printr-o colectare mai eficientă nu pot fi incluse anticipat în buget ca și cum ar fi certe.
Semnal de credibilitate pentru investitori
În opinia economistului-șef, un pact politic pe aceste teme ar consolida credibilitatea României în fața investitorilor și ar asigura predictibilitatea măsurilor de ajustare fiscală. „Numai așa România poate transmite un semnal de credibilitate și de predictibilitate în ce privește reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030”, a spus Lazea.
Valentin Lazea a precizat, la începutul intervenției, că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României. Conferința a fost organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din București, cu Banca Transilvania ca partener oficial.
Un angajament pentru următorii patru ani
Propunerea privește următorii patru ani și, dacă va fi posibil, perioada de după acest interval. Lazea dorește ca semnatarii politici să respecte aceleași reguli indiferent de disputele dintre partide, astfel încât deciziile privind combaterea evaziunii și cheltuielile cu salariile și pensiile să aibă continuitate.
În intervenția sa, economistul a legat acest orizont de anul 2030. Atunci, a spus el, se vor fi împlinit unsprezece ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv. Referirea privește termenul viitor invocat în discurs, nu durata deja parcursă în prezent.
Pactul descris este o propunere a lui Valentin Lazea, nu un acord anunțat ca semnat de partide. De asemenea, precizarea privind caracterul personal al opiniilor sale este importantă: intervenția nu reprezintă o poziție oficială a băncii centrale și nu anunță măsuri deja adoptate de Guvern.
Sursa: Antena 3 CNN
