Eugen Teodorovici și Liviu Dragnea hrănesc zi de zi lăcomia băncilor! Care este motivul

Guvernul, ministerul de Finanţe, minstrul de Finanţe, indiferent de numele lui, are prerogativa de a reduce taxele şi impozitele, de a introduce altele noi, aşa cum are prerogativa de a le mări sau de a le schimba.

Ministerul Finanţelor, în perioada PSD, a redus TVA de la 24% la 9% pentru alimente şi de la 24% la 20% pentru celelalte produse. Aşa cum ministerul Finanţelor din guvernarea Boc a majorat TVA-ul de la 19% la 24%, sau a redus salariile bugetarilor cu 25%.

Ministrul Finanţelor trebuie să fie un profesionist, nu în sensul clasic al cuvântului, ci un om politic care să respecte funcţia pe care o reprezintă.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, nu a făcut acest lucru şi s-a comportat în declaraţia de marţi seară, prin care a anunţat noi măsuri fiscal-bugetare pentru 2019, mai rău ca un politician. A împrumutat un discurs care nu îl reprezintă şi nu reprezintă nici funcţia de ministru al Finanţelor, chiar dacă el este un om politic.

1. Taxa pe lăcomie.

Lăcomia băncilor, ca să preluăm acest cuvânt, este furnizată, susţinută şi alimentată în principal de stat, de ministerul Finanţelor, de guvern, prin măsurile pe care le iau. Ministrul Finanţelor spune că băncile împrumută statul unde nu există niciun risc în loc să crediteze economia.

Băncile împrumută statul pentru că statul are nevoie de bani. Ministerul Finanţelor organizează săptămânal licitaţii prin care cere şi cumpără bani de la bănci, pentru care oferă şi plăteşte o dobândă. Dacă ministerul Finanţelor, prin Trezoreria statului, nu ar avea nevoie de bani, pentru că deficitul bugetar ar fi în echilibru, băncile nu ar împrumuta statul.

În fiecare an statul vine cu o cerere de finanţare de 70-80 de miliarde lei către piaţă, către bănci. Nu băncile vin la stat. În perioada 2007-2008, în guvernarea Tăriceanu, ministerul Finanţelor avea surplus de bani şi nu se împrumuta deloc, iar băncile dădeau credite în economie. Tăriceanu ar putea să explice ministrului Finanţelor cum să facă acest lucru.

Liviu Dragnea, ca şeful PSD, este cel care hrăneşte lăcomia băncilor, nu altcineva.

2. Marja de dobândă mare pe care o practică băncile, de două-trei ori mai mare decât în Vest.

Ministerul Finanţelor plăteşte să se împrumute pe 10 ani de la bănci, o dobândă de 5% pe an. Dacă titlurile de stat au risc zero, atunci celelalte plasamente ar trebui să aibă riscuri mai mari şi dobânzi mai mari, nu? Dacă o bancă împrumută statul cu 5%, atunci unui IMM ar putea să îi dea cu 6%. În Europa, Germania ca stat se împrumută de la bănci cu dobândă zero sau zero şi ceva. Să presupunem că băncile dau credite unei companii cu 1%, peste dobânda plătită de stat. Bineînţeles că există o diferenţă faţă de România, în primul rând pentru că statul român plăteşte o dobândă de 5%.

3. Ministerul Finanţelor invocă faptul că băncile marchează pierderi în România din credite neperformante, iar câştigurile le fac în afară

Fiscalitatea în România este făcută de către ministerul Finanţelor şi de nimeni altcineva. Dacă ministrul Finanţelor este preocupat de faptul că băncile îşi vând unor vehicule proprii creditele neperformante, marcând pierderi în România şi câştigurile ulterioare în afară, în orice moment are posibilitatea de a schimba legislaţia şi a face să nu se întâmple acest lucru.

Dar nu îmi amintesc ca ministrul Finanţelor, să fi umblat prea mult la această legislaţie, ci dimpotrivă, ca retorică este bine să te arăţi indignat dar în realitate să nu faci nimic în această privinţă.

4. Statul, prin ministerul Finanţelor, controlează două bănci, CEC Bank şi EximBank.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a fost chiar şi membru în board-ul CEC Bank şi nu cred că a solicitat conducerii executive a băncilor să dea credite companiilor cu o dobândă mai mică decât cea pe care o plăteşte ministerul Finanţelor.

Ministrul Finanţelor spune că băncile plătesc la depozite 1% şi dau credite cu 8%, având o marjă foarte mare. Deci ministrul Finanţelor, prin reprezentanţii pe care îi are la CEC Bank în consiliul de administraţie (şeful Trezoreriei statului, Valentin Mavrodin, este membru în board-ul CEC Bank), poate să solicite conducerii să plătească 5% la depozite, la nivelul inflaţiei, şi să dea credite cu 5-6%. Nimic nu îl opreşte. Da nu cred că o face sau o va face.

5. Fondurile de pensii Pilon II.

Aşa cum au fost înfiinţate, în timpul guvernării Tăriceanu, aşa pot fi desfiinţate printr-o hotărâre a guvernului sau a parlamentului. Este prerogativa unei guvernări şi nu este nimic neconstituţional.

Dar, fondurile de pensii Pilon II, care administrează în acest moment aproape 11 miliarde euro trebuie să investească 60% din bani în titluri de stat, respectiv să cumpere datoria pe care o face secundă de secundă guvernul. Eu cred că administratorii fondurilor Pilon II investesc mai mult în titluri de stat, pentru că Eugen Teodorovici plăteşte 5% ca să cumpere bani.

6. Nivelul ROBOR-ului, care în acest moment este de 3,04% la trei luni.

Băncile cumpără şi vând bani în fiecare zi. Cotaţiile sunt influenţate de lichiditatea lor de dobânzile plătite de ministeru Finanţelor, de tranzacţiile de pe piaţa valutară şi de operaţiunile Băncii Naţionale.

7. De ce plăteşte ministrul Finanţelor o dobândă de 5%?

Până acum ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, nu a răspuns la această întrebare.

În schimb, băncile sunt lacome, dau credite companiilor cu dobânzi de trei ori mai mari decât cele din Vest, stabilesc ROBOR-ul cum vor ele, etc.

Ministrul Finanţelor trebuie să fie un politician profesionist care să respecte funcţia pe care o reprezintă, mai ales când vine vorba de cifre.

Ministrul Finanţelor, scaun pe care îl ocupă în acest moment Eugen Teodorovici, nu este secretarul general PSD, Codrin Ştefănescu, care nici el nu mai ştie ce spune la televizor seară de seară.

Pentru că firmele, companiile, investitorii, bursa, l-au respectat pe ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, considerând că ştie ce vorbeşte şi prezintă şi au crezut ceea ce a anunţat, reacţia a fost pe măsură.

Ministrul Finanţelor are responsabilitatea politicii fiscale, a taxelor şi impozitelor, şi le poate modifica în orice moment, este un drept constituţional, potrivit zf.ro

Vezi și

Proiect bombă! Guvernul dorește să modifice taxele și impozitele -Cine sunt cei afectați

Toți cei ce beneficiază de această pensie sunt vizați! Ce taxă se va plăti și pentru ce

EXCLUSIV Lovitura dură pe care Țiriac i-a aplicat-o lui Petre Roman! Vis spulberat pentru fostul premier