Nebunie totală în Justiție! După ce Curtea Constituțională a României a decis că completurile de trei judecători au fost alcătuite nelegal, într-o reacție transmisă la solicitatea Bugetul.ro, Înalta Curte de Casație și Justiție dezvăluie că hotărârea CCR nu schimbă, de fapt, cu nimic situația actuală și că toate completurile sunt completuri specializare în infracțiuni de corupție.
La 4 iulie a.c., Bugetul.ro a întrebat Biroul de Informare și Relații Publice al ÎCCJ cum vor fi specializați judecătorii în fapte de corupție, respectiv alte fapte – că doar toți sunt absolvenți de Drept -, în urma deciziei CCR, care a stabilit că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ÎCCJ, pe tema alcătuirii completurilor de trei judecători.
Reprezentanții Înaltei Curți ne-au precizat că „nicio dispoziție legală nu stabilește criteriile în funcție de care un judecător în materie penală este specializat pe fapte de corupție”.
Mai mult, ÎCCJ a explicat, pentru Bugetul.ro, că, în realitate, „prin decizia luată, Curtea Constituțională a României a validat Hotărârea Colegiului de Conducere nr.14 din 23 ianuarie 2019, prin care s-a aprobat funcționarea în continuare a tuturor completurilor ca şi completuri specializate în infracțiuni de corupție”.
De asemenea, le-am solicitat celor de la Înalta Curte o estimare a costurilor pe care statul român le va suporta pentru rejudecarea proceselor, însă ÎCCJ ne-a răspuns că „o estimare a acestor cheltuieli se va putea realiza doar după rejudecarea cauzelor”.
Răspunsul integral primit de la ÎCCJ de Bugetul.ro:
„Urmare cererii dumneavoastră transmisă prin e-mail Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, înregistrată la nr.226/EP/04.07.2019, vă facem cunoscute următoarele:
Cheltuielile judiciare către stat se stabilesc prin hotărâre a instanței de judecată. Prin urmare, o estimare a acestor cheltuieli se va putea realiza doar după rejudecarea cauzelor.
Cu privire la specializarea judecătorilor pe fapte de corupție, menționăm că nicio dispoziție legală nu stabilește criteriile în funcție de care un judecător în materie penală este specializat pe fapte de corupție.
De altfel, prin decizia luată Curtea Constituțională a României a validat Hotărârea Colegiului de Conducere nr.14 din 23 ianuarie 2019, prin care s-a aprobat funcționarea în continuare a tuturor completurilor ca şi completuri specializate în infracțiuni de corupție”.
Ce a decis CCR la 3 iulie 2019
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Vezi și
Cutremur la ANAF! Guvernul a dat undă verde: Se desființează
Vești mari! Se majorează pensiile
Ipoteză-bombă! Adevăratul motiv! De ce s-ar fi întors Elena Udrea
