România ar putea avea energie electrică mai ieftină și prețuri mai stabile în 2027, dacă marile investiții anunțate intră în funcțiune la timp. O analiză Frames leagă această perspectivă de centralele pe gaze, proiectele care combină panourile solare cu baterii și modernizarea rețelelor. Nu este însă vorba despre o reducere garantată a facturilor.
Pentru consumatori, schimbarea importantă ar fi limitarea episoadelor în care electricitatea devine foarte scumpă seara. Producția suplimentară și energia păstrată în baterii ar putea reduce nevoia de importuri în acele intervale. Efectul depinde atât de finalizarea șantierelor, cât și de posibilitatea de a transporta energia acolo unde este necesară.
Mintia și Iernut, importante pentru siguranța alimentării
Noua centrală pe gaze de la Mintia are o capacitate totală proiectată de aproximativ 1.700 de megawați, investiția fiind estimată la circa 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să livreze electricitate în rețea pe 15 octombrie. Calendarul prezentat în analiză prevede aproximativ 1.000 de megawați disponibili până la sfârșitul anului.
La Iernut, proiectul de 430 de megawați ar urma să intre în producție cel mai probabil în prima parte a anului 2027. Investiția are întârzieri de aproximativ 5 ani. Cele 2 centrale ar putea acoperi inclusiv orele în care producția solară scade, iar consumul rămâne ridicat.
Adrian Negrescu, reprezentantul Frames, explică însă că o centrală pe gaze nu garantează electricitate ieftină. Costul producției rămâne legat de prețul combustibilului și de certificatele pentru emisiile de carbon. Câștigul imediat urmărit la Mintia este reducerea vulnerabilității față de importurile din orele de vârf.
Bateriile pot muta energia ieftină spre orele scumpe
Proiectele hibride aduc o altă soluție: combinarea producției fotovoltaice cu stocarea. Panourile generează energie în timpul zilei, iar bateriile permit folosirea unei părți din această producție după apus. În acest fel, diferența dintre orele cu electricitate abundentă și cele cu deficit poate fi redusă.
La Ogrezeni, în județul Giurgiu, compania Enery dezvoltă un parc cu 534 de megawați de panouri fotovoltaice și stocare de peste 1 gigawatt-oră. Investiția depășește 460 de milioane de euro, iar finalizarea este estimată pentru vara anului 2027. Calendarul rămâne, așadar, o componentă esențială a scenariului de ieftinire.
Analiza estimează că sistemul are aproximativ 2.000 de megawați de baterii, în timp ce necesarul pentru valorificarea mai eficientă a producției solare și eoliene instalate ar fi de cel puțin 3.500. Extinderea stocării este urmărită atât prin baterii, cât și prin centrale hidro cu acumulare prin pompaj.
Ținta pentru 2027 și investițiile deja conectate
Obiectivul prezentat de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, este conectarea a 5.800 de megawați noi până la sfârșitul lui 2027. Sunt vizate atât sursele regenerabile, cât și capacitățile care pot produce indiferent de vreme. Extracția gazelor din perimetrul de mare adâncime al Mării Negre este programată pentru prima jumătate a aceluiași an.
În primele 8 luni din 2026 au fost conectate peste 2.500 de megawați, dintre care mai mult de jumătate în sectorul solar și peste 660 în stocare. Pentru restul anului, operatorul de transport estima încă aproximativ 2.000 de megawați, jumătate dintre aceștia în baterii.
Rețeaua poate întârzia efectele investițiilor
Construirea centralelor nu rezolvă singură problema. Numai 41% dintre proiectele care primiseră aviz tehnic au fost conectate în cel mult 1 an și jumătate, arată analiza. În unele zone, rețeaua nu poate prelua întreaga producție disponibilă în zilele cu mult soare.
Transelectrica are un plan de investiții de peste 2 miliarde de euro pentru 10 ani. Autorii analizei consideră necesară accelerarea modernizărilor, astfel încât dezvoltarea transportului să țină pasul cu investițiile private. Fără această legătură, energia produsă suplimentar nu poate fi valorificată în întregime.
Ce ar putea ajunge în facturile consumatorilor
Piața românească rămâne conectată la cele europene, astfel că producția internă mai mare nu creează automat un preț separat de regiune. Scenariul favorabil presupune vârfuri de preț mai rare, diferențe mai mici între prânz și seară și contracte pe termen lung mai stabile. Analiza nu susține promisiunea unor facturi înjumătățite.
Finalizarea centralelor de la Mintia și Iernut.
Extinderea proiectelor solare cu baterii.
Racordarea capacităților noi la rețea.
Accelerarea investițiilor în transport și distribuție.
Reducerea importurilor scumpe din orele de vârf.
Surse: Antena 3 CNN.
