Grupul auto german Mercedes-Benz se confruntă cu riscul de a fi interzis pe piața din Statele Unite ale Americii în baza unui proiect de lege aflat în dezbaterea Congresului american. Documentul legislativ, denumit „Motor Vehicle Modernization Act of 2026”, prevede restricții severe pentru producătorii auto care au legături de proprietate cu guverne din țări considerate adversare ale Washingtonului. Dacă proiectul va fi aprobat, impactul asupra grupului Mercedes ar putea fi major, având în vedere prezența industrială semnificativă pe care compania o are în Statele Unite și volumul mare de vânzări realizat anual pe piața nord-americană. Potrivit surselor citate de CNBC, proiectul de lege a stârnit o amplă dezbatere în rândul experților din industrie și al factorilor politici de pe ambele continente.
Ce prevede proiectul de lege din Congresul american
Conform proiectului de lege, producătorii auto care au orice participație directă sau indirectă deținută de guverne din state precum China, Rusia sau Coreea de Nord ar putea fi împiedicați să producă, să importe și să vândă vehicule noi pe teritoriul Statelor Unite. Formularea actuală a textului legislativ vizează limitarea influenței companiilor controlate de state adversare pe piața americană. Experții din industrie avertizează că măsura ar putea afecta și producători auto tradiționali care nu sunt direct controlați de guverne străine, dar care au în acționariat investitori din țările vizate. Legea ar putea crea un precedent periculos și ar putea obliga alte companii multinaționale să-și reevalueze structurile de proprietate pentru a evita sancțiuni similare.
Structura acționariatului Mercedes-Benz, sub lupă
Problema centrală pentru Mercedes-Benz constă în structura acționariatului său. Principalul acționar individual al grupului este compania chineză de stat BAIC, care deține 9,98% din acțiuni. Al doilea mare acționar este omul de afaceri chinez Li Shufu, fondatorul grupului Geely, cu o deținere de 9,69% din capitalul social. Împreună, cei doi investitori controlează aproape 20% din Mercedes-Benz Group, o pondere suficient de mare pentru a atrage atenția legiuitorilor americani. Surse citate de CNBC consideră că proiectul de lege, în forma actuală, ar putea include Mercedes-Benz pe lista producătorilor afectați, chiar dacă grupul german este administrat independent și are rădăcini europene solide.
Prezența industrială a Mercedes în Statele Unite
Mercedes-Benz deține o prezență industrială importantă pe teritoriul american. Compania operează una dintre cele mai mari uzine auto din țară, situată la Tuscaloosa, în statul Alabama, unde au fost produse peste cinci milioane de vehicule începând din anul 1997. De asemenea, producătorul german mai deține o fabrică în Carolina de Sud, unde produce autoutilitare din anul 2006. Numărul total al angajaților Mercedes-Benz din Statele Unite depășește 10.000 de persoane. Proiectul de lege prevede anumite excepții pentru companiile care au produs autoturisme în SUA timp de cel puțin cinci ani înainte de 1 ianuarie 2026, însă aceste derogări nu se aplică firmelor care au participații deținute direct sau indirect de guverne considerate adversare.
Consecințele potențiale pentru piața auto mondială
Interzicerea Mercedes-Benz pe piața americană ar reprezenta un precedent periculos în industria auto globală. Stephen Ezell, vicepreședinte al Information Technology and Innovation Foundation, a declarat că Mercedes-Benz ar putea deveni o victimă colaterală a măsurilor menite inițial să blocheze accesul producătorilor auto chinezi pe piața din Statele Unite. O astfel de decizie ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, ar afecta mii de locuri de muncă și ar putea genera reacții din partea autorităților europene. Până în prezent, nu există un calendar clar pentru votul final asupra proiectului de lege, iar lobby-ul intens din partea industriei auto ar putea conduce la modificări ale textului legislativ în etapele următoare de dezbatere parlamentară. Experții consideră că orice decizie finală va avea implicații majore pentru relațiile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană și pentru viitorul industriei auto mondiale.
