Organizaţia HORA solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu efecte asupra productivităţii angajatorilor.
Tichetele de masă sunt în România din 1998 şi au avut beneficii majore pentru angajaţi, care au integrat mai uşor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor şi fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populaţiei să facă plăţi cu cardul.
Tichetele de masa trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajaţi. Acest sistem funcţionează în lume în peste 45 de ţări şi în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizaţii internaţionale precum Organizaţia Intonaţionala a Muncii şi OE
Acordarea de sume în bani ca alocaţie de hrană nerestricţionată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajaţii nu le vor folosi pentru a mânca la praz, iar în cele din urmă toţi vom pierde, şi statul, şi angajaţii şi Horeca.
„Anul acesta ne vedem nevoiţi constant să explicăm şi să ne opunem public unor modificări fiscale cărora nu le înţelegem sensul. Avem de această dată situaţia tichetelor, un instrument excelent care şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa, fie că vorbim de vouchere de vacanţă sau tichete de masă ori cadou. Acestea au generat anual peste 3 miliarde de lei încasări la bugetul de stat, funcţionează cu succes de peste 20 de ani în România, iar cel mai important aspect”, a declarat Ion Biriş, preşedinte HORA.
Faptul că sunt un instrument digital ajută enorm la trasabilitate sumelor cheltuite. Din nou, insistăm asupra necesităţii unui dialog şi a unei consultări cu industria pentru o schimbare care ar afecta enorm un întreg sector. Susţinem industria emitenţilor de tichete în dialogul cu autorităţile pe acest subiect şi solicităm Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate.
În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăţilor trebuie să fie ferme şi coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajaţii dacă primesc o alocaţie în bani, nu o utilizează pentru achiziţia de hrană.
Conform opiniei Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare al Academiei Române „Victor Slăvescu”, o primă consecinţă a acordării în bani a alocaţiei de hrană va consta în anularea tuturor avantajelor, „atât la nivelul societăţii (de natură economică, fiscal-bugetară, socială), cât şi la nivelul salariatului (de natură fiziologică şi psihologică): într-un cuvânt, anularea efectelor de multiplicare economică, pe de o parte, şi reducerea posibilităţilor de menţinere a unei calităţi adecvate a vieţii salariaţilor şi a familiilor acestora, pe de altă parte.”
Alocaţia de hrană ar trebui să fie acordată exclusiv pe card, şi folosită exclusiv pentru a mânca la prânz conform sumei stabilite prin lege, care trebuie stabilită ca limită zilnică de utilizare.
Organizaţia HORA solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu impact asupra productivităţii angajatorilor. Ecuaţia tichetelor de masă are un impact în performanţa companiilor, este demonstrată de peste 60 de ani în lume şi trebuie păstrată ca referinţă de succes şi nu restricţionată.
HORECA reacționează după ce Guvernul a anunțat măsurile privind tichetele de masă: Studiile arată că angajaţii dacă primesc o alocaţie în bani, nu o utilizează pentru achiziţia de hrană
Trending

06 augEconomie
Pensii și salarii mărite din 2027. PSD ar pregăti un nou Guvern care să vină cu creșteri, chiar dacă avem deficit

06 augEconomie
Începe raționalizarea în magazine. Consumatorii, afectați în mod direct de criza energetică

06 augEconomie
De când se scumpește curentul. Prețul energiei a crescut cu peste 30% într-o săptămână

06 augActual
Contract prenupțial în România. Când trebuie să stabilești că nu aveți bunurile la comun

06 augActual
Buletinele care nu vor mai putea fi folosite. Cât timp ai la dispoziție să schimbi actul de identitate

06 augSocial
Alocațiile, indemnizațiile și alte drepturi, plătite în avans în august. Anunțul oficial al autorităților

06 augEconomie
Ce fac profesorii în vacanța de vară. Cu cât sunt plătiți pentru lunile în care elevii stau acasă

06 augEconomie
Angajări la companii de stat. Posturi deblocate după noile schimbări, domeniile vizate

06 augHoroscop
Horoscop financiar 6 august. Câștiguri și pierderi pe zodii

06 augEconomie
Curs valutar BNR 6 august 2026. Cât costă euro și dolarul astăzi
Articole Similare

06 augActual
Buletinele care nu vor mai putea fi folosite. Cât timp ai la dispoziție să schimbi actul de identitate

06 augActual
Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Când se afișează rezultatele inițiale pentru cei peste 30.000 de candidați

06 augActual
Elevii care au Facebook, Instagram, TikTok iau note mai mici la teste. Nu este speculație, ci studiu real

06 augActual
Daniel David susține că Bacalaureatul nu ar trebui să fie folosit ca mijloc de admitere la facultate

06 augActual



