Trend descendent al inflației continuă
Institutul Național de Statistică a anunțat că rata anuală a inflației a scăzut la 4,2% în luna mai 2026, de la 4,6% în aprilie. Aceasta este cea mai scăzută valoare din ultimii doi ani, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale a României de 2,5% ± 1 punct procentual.
Scăderea inflației este rezultatul măsurilor de politică monetară restrictive aplicate de BNR în ultimii ani, precum și al stabilizării prețurilor la energie și produse alimentare pe piețele internaționale.
Categoriile cu cele mai mari scăderi de prețuri
Cele mai semnificative scăderi de prețuri s-au înregistrat la energia electrică (-3,5%), combustibili (-2,8%) și anumite categorii de alimente (-1,5%). Reducerea prețurilor la energie a fost influențată de scăderea cotațiilor internaționale și de producția bună de energie hidro și nucleară internă.
Prețurile la legume și fructe au scăzut cu 2% în medie, pe fondul sezonului însesunat și al recoltelor bune. Cartofii, roțiile și castraveții s-au ieftinit cel mai mult, însă prețurile la cireșe și căpșuni au rămas ridicate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Categoriile care s-au scumpit
Deși inflația generală scade, unele produse și servicii s-au scumpit. Serviciile de telecomunicații au crescut cu 5%, iar abonamentele la utilități (apă, canal) cu 4%. Aceste creșteri sunt rezultatul investițiilor în infrastructură și al creșterii costurilor de operare.
Prețurile la serviciile medicale private au avansat cu 6%, pe fondul cererii crescute și al importului de tehnologii medicale scumpe. În același timp, medicamentele compensate au rămas la prețuri stabile datorită reglementărilor guvernamentale.
Impactul asupra puterii de cumpărare
Scăderea inflației la 4,2% reprezintă o veste bună pentru economisirea puterii de cumpărare a salariilor. Cu o creștere medie a salariilor de 8,5%, românii înregistrează o creștere reală a veniturilor de aproximativ 4,3%.
Economiștii apreciază că tendința descendentă a inflației va continua, posibil ajungând sub 3,5% până la finalul anului. Aceasta ar putea determina BNR să înceapă reducerea graduală a ratei dobânzii de referință.
Perspectivele Băncii Naționale
BNR a salutat scăderea inflației, dar a avertizat că rămân riscuri inflaționiste, în special din partea prețurilor la energie pe piețele internaționale și a presiunilor salariale din economie. Banca centrală intenționează să mențină o politică monetară prudentă.
Guvernatorul BNR a declarat că o relaxare prematură a politicii monetare ar putea reactiva presiunile inflaționiste. Banca va continua să monitorizeze atent evoluțiile și va acționa pentru menținerea stabilității prețurilor.
Reacții din mediul de afaceri
Patronatele au salutat scăderea inflației, dar au cerut măsuri suplimentare pentru reducerea costurilor de producție. Confederația Patronală a solicitat reducerea taxelor pe muncă și simplificarea procedurilor administrative.
Companiile din industrie raportează o stabilizare a costurilor cu materiile prime, dar încă se confruntă cu presiuni salariale. Mulți angajatori anticipează că vor trebui să acorde creșteri salariale pentru a reține angajații calificați.
Concluzie
Scăderea inflației la 4,2% este un semnal pozitiv pentru economia României, indicând că presiunile inflaționiste se temperează. «ncetinirea ritmului de creștere a prețurilor va contribui la stabilizarea așteptărilor și la creșterea încrederii consumatorilor și investitorilor.
Surse: Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor, Comisia Națională de Prognoză
