Într-un interviu acordat, în exclusivitate, site-ului Bugetul.ro, președintele Consiliului Național al Partidului Social Democrat, Vasile Dîncu, a anunțat că, dacă această guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR va continua în acest ritm, cu siguranță PSD-ul va reveni la Putere.
Mai mult, Vasile Dîncu a declarat, pentru Bugetul.ro, că, în opinia sa, viitorul președinte al României va fi dat de Partidul Social Democrat în colaborare cu societatea civilă.
Bugetul.ro vă prezintă astăzi interviul realizat cu președintele Consiliului Național al PSD.
Eugen Dinu: Cum vede Opoziția Planul Național de Redresare și Reziliență?
Vasile Dîncu: Având în vedere că n-a fost un plan transparent, acum îl citim și noi. Am văzut că și domnul ministru Ghinea a spus că n-a citit anexele. Premierul, de asemenea, nu știe anexele. Deci, suntem în fața unui fel de „shopping list”, în care cu adevărat administrația centrală a consultat administrațiile locale – județe sau municipii – conduse de cei de la guvernare și au pus acolo proiecte.
Principala hibă a acestui plan este faptul că între obiectivele de reformă și obiectivele de investiții, care ar trebui să fie un mijloc pentru modernizarea societății românești, pentru reziliență și redresare, nu există o legătură decât în cuvinte. Dar, altfel, nu există o legătură logică. Asta este prima greșeală.
În al doilea rând, cred că se vede foarte clar în acest proiect și aici este incompatibilitatea cu proiectul european, care este unul foarte generos. Este faptul că nu se vede în spate o viziune privind schimbările pe care UE le vrea și toți le vrem, în ceea ce înseamnă modernizarea și ceea ce ar fi schimbarea, reforma întregii societăți, pentru că asta se dorește pe obiectivele respective. Și să luăm câteva obiective.
De exemplu, obiectivul coeziunii sociale. Coeziune socială înseamnă și o distribuție rațională a resurselor în teritoriu, mai ales a celor de investiții, pentru ca să obținem până la urmă o echilibrare în 20-30 de ani, măcar o echilibrare a zonelor de dezvoltare în România. Astăzi avem județe și regiuni dezvoltate și județe cu grad foarte mic de dezvoltare. Dacă luăm indicele de dezvoltare umană, de exemplu, care este calculat de OSCE, de toate organizațiile internaționale. Deci, ar trebui să investim mai mult în aceste zone care au nevoie de restructurare, în zonele sărace. Nu numai infrastructura este importantă, este nevoie și de alte lucruri pentru aceste zone. Avem o dezvoltare dezechilibrată, care va accentua disparitățile între zone. Și acesta este un „păcat” destul de mare pentru acest plan.
Apoi, digitalizarea este un mijloc – e adevărat. Și avem nevoie de investiții privind digitalizarea în toate domeniile, că vorbim de Sănătate, că vorbim de Învățământ. Însă, dincolo de investițiile de infrastructură digitală, noi trebuie să schimbăm logica unor sisteme: sistemul de sănătate, sistemul de învățământ, sigur și dezvoltarea trebuie modificată, unele concepte ale dezvoltării României ar trebui modificate. Ori, aici între aceste mijloace digitale care vor consuma banii și o logică a schimbării sociale nu avem, pentru că nu avem o nouă viziune despre învățământ, ceea ce ar trebui să facem, ce facem cu învățământul hibrid, de exemplu, cum vom schimba logica Învățământului, curriculum, planurile de dezvoltare, pregătirea profesorilor și toate acestea trebuie cuplate cu resursele pe care le ducem în acest plan. Asta este un lucru care de asemenea ar fi trebuit gândit mai bine. Mai sunt o grămadă de lucruri, acum studiem. Este și faptul că acest plan se vede că a fost construit pe bucăți, nu numai de administrații locale, dar și de firme de consultanță și foarte multe interese private în acest plan care se văd foarte bine în underground-ul documentelor. Ori, eu nu știu cum vom reuși noi în anumite domenii, de exemplu, unde au fost mobilizate fonduri pentru firme, inclusiv pentru firme private. Nu știu cum om rezolva asta la Bruxelles, pentru că sigur vor fi reclamații că nu respectăm principiul competiției, alocările directe de fonduri către firme private, chiar dacă ele participă la un proiect partenerial cu guvernul, trebuie făcute printr-un soi de competiție. Nu există semne că este vorba de o competiție, ci sunt alocări directe. Și alocările pentru unele instituții, unele firme precum Unifarm. Încă nu am descoperit acolo toată încrengătura, Justiția nu și-a spus cuvântul până la final, privind încrengătura de corupție de la Unifarm și noi dăm miliarde pentru asta.
În ceea ce privește reforma administrativă, este nevoie de două lucruri: reforma administrativă și reforma teritorială a României. Aici, de asemenea este foarte ambiguu acest document și se văd doar foarte slab câteva elemente care erau în programul USR-PLUS. De exemplu, schimbarea sistemului administrativ. Nu este foarte clar în acest proiect.
Mai sunt niște lucruri pe care alte țări nu și le-au asumat. De exemplu, reforma pensiilor. Sigur că este nevoie de reforma pensiilor, dar această reformă a pensiilor va trebui făcută în raport cu un proiect de dezvoltare a României, pentru că ține și de demografie, și de ceea ce ne propunem să avem în viitor, și de sprijinul zonei private, care să absoarbă cât mai multă forță de muncă. Aceste lucruri trebuie corelate. Nu există corelație, se vede că acest plan nu are o viziune și cred că acest lucru vine din faptul că s-a refuzat să se facă transparent, să se discute în Parlament, să se discute cu societatea civilă, cu Opoziția și, observând interesele private din aceste anexe, vedem de ce numai după ce a fost depus la Bruxelles am ajuns și noi să vedem aceste anexe. Le studiem acum și ne propunem un document în care să explicăm oamenilor, o „pată neagră” a PNRR, în care să explicăm oamenilor ce este greșit în acest plan, ce ar trebui să schimbăm, pentru că mai există, înțeleg, o etapă în care, după ce va fi aprobat, să refacem unele obiective și unele alocări de fonduri.
ED: Este necesară acea reformă a pensiilor, asumată prin PNRR?
VD: Eu cred că – și am lucrat la asta în 2016, când am fost vicepremier și m-am ocupat de partea socială a Guvernului – este nevoie de o reformă a salarizării și o reformă a pensiilor, cu siguranță. Sunt sisteme complexe, însă, atât sistemul de salarizare, care este total neunitar, având în vedere că același post în administrație, la un minister, de exemplu la Ministerul Finanțelor, un șofer câștigă de trei ori decât unul de la Ministerul Culturii. Un jurist de la MFP câștigă de trei ori mai mult decât cel de la Ministerul Culturii. Deci, există peste tot aceste lucruri în Legea salarizării. La fel și în Legea pensiilor, avem o serie de lucruri și este nevoie de un proiect foarte serios. Nu ajunge digitalizarea pensiilor și nu ajunge să luăm măsuri care să nu fie corelate cu modul în care se dezvoltă economia, PIB-ul, cu modul în care scoatem din sistem oameni. Deci, este nevoie de un complex de factori. Ceea ce a anunțat în acest moment doamna ministru care se ocupă de pensii și protecție socială, egalizarea vârstei de pensionare. Aceasta este o mare eroare, care se încearcă a fi corectată în Occident, pentru că s-a observat că, ducând femeile tot mai mult în sistemul de muncă la o grămadă de meserii mai dure și din cauza stresului, femeile au pierdut din diferența de speranță de viață față de bărbați. Mi se pare că în ultimii 10 ani sau 15 ani, am văzut într-un studiu american, s-au pierdut vreo 5 ani. Asta înseamnă că la femei se tot coboară cu speranța de viață, asta înseamnă că în momentul în care le ducem și mai încolo apare o discriminare de gen.
Noi vom face un proiect alternativ în cadrul Departamentului de Muncă și Protecție Socială de la CN al PSD și vom analiza aceste lucruri și ne vom aduce și noi contribuția, vom veni cu idei privind modul în care credem noi că trebuie făcut ca să respectăm nu numai niște chestiuni de eficiență economică și de eficientizare a fondului de pensii, ci și chestiuni care țin și de nediscriminare socială, de coeziune socială. Situația României este diferită de situația unor țări din Europa Occidentală care au de zeci de ani un sistem de pensii private, care au sisteme de salarizare de alt fel. Deci, noi va trebui să ne construim un sistem românesc, propriul sistem. Asumarea reformei sistemului de pensii, fără să ai analize foarte serioase în spate și proiecte de viitor, și politici publice în domeniul natalității și ale celorlalte domenii care să-ți asigure un viitor, cred este o greșeală să o faci acum. Am fi putut să ne abținem în acest moment, când Guvernul nu are decât ideea că trebuie să digitalizăm dosarele de pensii. Asta nu e mare lucru și nu rezolvă nimic.
ED: Practic, dumneavoastră sunteți împotriva sau pentru majorarea vârstei de pensionare?
VD: Consider că majorarea vârstei de pensionare în acest moment, la speranța de viață a românilor și fără niște analize foarte serioase, consider că este o greșeală. Pentru că trebuie, în același timp, măsuri compensatorii și trebuie găsite soluții ca, de exemplu, să existe posibilitatea cumulului de pensie cu salariu, dar să fie reglementată foarte clar. Sunt domenii în care vârsta de pensionare la cerere poate să meargă la 70 de ani sau peste 70 de ani. Experiența profesorilor universitari, a medicilor, a unor oameni din domenii expertiză poate fi folosită, dar altfel să mărești vârsta de pensionare, pur și simplu, fără să gândești diferențiat, pe generații, încă avem oameni care au lucrat în condiții grele în comunism. Deci, trebuie să gândim diferențiat și să echilibrăm sistemul de pensii în 10-15 ani. Nu poate fi echilibrat printr-o singură măsură și cred că este nevoie de a aduce specialiștii. Avem un Institut de Calitate a Vieții la Academia Română, care este unul dintre cele mai bune institute din Europa și care are studii foarte multe în această zonă. Nimeni nu-i întreabă pe specialiști atunci când se gândește o măsură de genul ăsta – o măsură politică.
ED: Aminteați mai devreme de perioada în care ați fost în Guvernul Cioloș. Cum ați ajuns dumneavoastră, un om din Guvernul Năstase, în acest Guvern al „Oamenilor Noi”, cum pretind cei de la USR-PLUS că sunt?
VD: Cred că nu eram foarte vechi în politică și cred că la 50 și ceva de ani nu eram chiar „expirat”. Așa cred că am ajuns.
ED: Este adevărat că dumneavoastră ați fost „artizanul” programului de guvernare al Guvermui Cioloș?
VD: Nu este adevărat. A fost un program de guvernare la care am lucrat împreună cu tineri specialiști, unii erau de la USR-PLUS-ul de acum, dar foarte mulți nu erau membri ai Guvernului și nu au devenit membri ai Guvernului: oameni de afaceri, consultanți. S-a făcut repede, e adevărat, dar am lucrat cu oameni din toate zonele. Nu a fost un parti-pris politic în acel moment. Am avut un singur scop: să pregătim reforme pentru guvernele care vor veni, să regândim ceea ce înseamnă reforma în administrație. Codul Administrativ a fost unul din proiectele noastre, discutat după aia și modificat în Parlament. Am lucrat la o strategie de dezvoltare teritorială a României, un plan de dezvoltare în masă, care, din păcate, în momentul ăsta este undeva blocat într-o comisie parlamentară, dar care este absolut esențial pentru dezvoltarea României. O să-l relansăm luna aceasta sau luna viitoare. O să relansăm această idee a dezvoltării în profil teritorial a României. Au mai fost și alte elemente care țin de alte domenii: o strategie de competitivitate a României. Deci, toate acestea au fost proiecte pe care am sperat că guvernele care vor veni le vor prelua și le vor duce mai departe, punându-și fiecare, evident, amprenta politică.
ED: Continuă, acum, USR-PLUS vreun proiect început atunci?
VD: Am auzit despre unele intenții în programul de guvernare. Unele s-au diluat. De exemplu, atunci când au făcut Coaliția de guvernare, depolitizarea administrației a devenit, din păcate, politizare. Și încă unul: Venitul Minim de Inserție, care trebuia promovat încă de anul ăsta. USR-PLUS l-a amânat, însă, pentru alt moment, în conexiune cu noul program al liberalilor. Cred că unele din ideile legate de reforme le-am văzut în program. Să vedem dacă vor fi și puse în practică. Deocamdată, e mai mult conflict în interiorul Coaliției de guvernare.
ED: Se vorbește foarte mult că Dacian Cioloș este omul Serviciilor Secrete Franceze…
VD: Eu cred că asta este o gogoriță. Nu cred că are niciun fel de legătură cu realitatea. În România este foarte simplu să arunci cu noroi în oameni, fără niciun argument. Faptul că a studiat în Franța sau că s-a căsătorit cu o franțuzoaică nu este un argument ca să spui că cineva este infiltrat în vreun serviciu străin.
ED: Dar Vlad Voiculescu este omul Big Pharma?
VD: Nu-l cunosc foarte bine. Aici am văzut și unele argumente legate de unchiul său, dar nici aici eu nu știu. Pentru a vorbi de cineva în acest fel, trebuie să ai dovezi consistente. Pe bază de bănuieli sau de speculații, mie nu-mi vine ușor să vorbesc despre cineva. Nu pot să afirm acest lucru nici în cazul lui Voiculescu.
„Este numai o chestiune de timp ca PSD-ul să revină la guvernare”
ED: Revine PSD-ul la guvernare, după acest Guvern PNL-USR-PLUS-UDMR?
VD: Eu cred că da. Este numai o chestiune de timp. Cu siguranță, dacă mergem în acest ritm și dacă Guvernul merge în acest ritm, PSD-ul va ajunge înapoi la guvernare. Cred că PSD-ul va câștiga alegerile următoare cu ușurință.
ED: În perioada următoare, prevedeți că vor fi proteste, ca urmare a înghețării salariilor, a pensiilor?
VD: Potențialul de revoltă al oamenilor este foarte mare. A fost inhibat de faptul că, în această perioadă, a fost pandemie. Imposibilitatea de organizare a unor adunări publice, frica de a te îmbolnăvi participând la proteste, modul în care avem dialog, noi, la PSD, cu grupurile organizate din societate – patronate, fundații, asociații, sindicate, oameni care vin din societatea civilă și care nouă ni se părea înainte că sunt de centru-dreapta sau chiar de dreapta, și care vin fără inhibiții la PSD, să discutăm politici administrative și corecții la ceea ce face această guvernare și la ceea ce nu face această guvernare – arată un procent destul de important de oameni nemulțumiți. În sondaje vedem că Guvernu are o încredere destul de mică. De asemenea, direcția în care merge România își păstrează trendul negativ, în sensul în care trei sferturi dintre români spun că România merge într-o direcție greșită. Aceta este un indicator pe care noi sociologii îl folosim. Îl considerăm un indicator emoțional, dar e un indicator care spune multe despre modul în care gândesc românii viitorul. Există și un pesimism puternic legat de viitor care se vede în sondaje. Acest Guvern n-a beneficiat, așa cum au beneficiat alte guverne, de primele 100 de zile sau de „luna de miere”, care ține vreo șase luni. Deci, n-a beneficiat de asta. A intrat cu o încredere destul de mică și nu se văd foarte multe îmbunătățiri. Sigur, este și efectul pandemiei și al altor crize care au fost generate de pandemie. Dar există un potențial de revoltă și de protest din partea societății civile. Ne uităm numai la modul în care se va produce impozitarea în viitor și ne gândim că se vor produce proteste. Impozitarea întreprinderilor mici, faptul că ajutoarele pentru IMM-uri n-au mai ajuns sau că a fost anulată o măsură – Măsura 3 – doar ca să nu se meargă mai departe cu scandalul de corupție privind acele 1.400 de firme care s-au înscris și au intrat pe liste la final – acestea sunt lucruri care demonstrează tot mai mult că Guvernul nu are un sprijin consistent.
În plus, se vede foarte bine că bătălia internă pentru partide influențează negativ mentalitățile, populația și atunci această percepție că lucrurile merg prost va conduce la proteste în viitor.
ED: Mai există, în opinia dumneavoastră, Stânga și Dreapta în politica românească?
VD: În general, în situația contemporană politică, se vorbește mai greu despre Stânga și Dreapta, așa cum se vorbea înainte, ca fiind un fel de direcții, cu o anumită puritate ideologică. Nu se poate vorbi despre asta. Există orientări generale, de Stânga sau de Dreapta, după criterii tot mai greu de definit, din punct de vedere politologic și sociologic. Cu siguranță că există câteva principii care deosebesc social-democrația, care este tot mai mult criticată că nu este prea de Stânga, că s-a dus spre Centru, de creștin-democrația sau alte forme de Dreapta, neextremiste. Dar și creștin-democrația este criticată în ultima vreme, că a venit prea mult spre Centru, că ia prea multe măsuri de Stânga, că nu mai este pură. Este clar că societatea este hibridă. Ăsta este un prim argument, că s-a hibridizat foarte mult societatea. Acum lucrurile sunt altfel. Puterea s-a fragmentat tot mai mult. Guvernele din Europa au o medie de supraviețuire nu chiar ca în România, dar, totuși, este de vreo doi ani și jumătate. Deci, nu mai sunt patru ani pentru un ciclu politic. Nu mai sunt cicluri politice de două mandate. Atunci, nu se mai pot face programe coerente, care să aibă o anumită puritate ideologică. Sunt valabile etichetele, simbolurile în jurul cărora se adună oamenii. Acestea au rămas. Din acest punct de vedere, există o Stângă și o Dreaptă. Apoi, s-au hibridizat tendințele ideologice. Astăzi, de fapt, progresiștii vin cu o parte din arsenalul Stângii și cu virulența Dreptei sau cu anumite măsuri care vin din arsenalul Dreptei – ceea ce îî pune încurcătură pe politologi și pe sociologi. Astăzi vorbim de programe hibrid de orientare de Stânga și de programe hibrid de orientare de Dreapta. Mai degrabă, a rămas un fel de centru-stânga și de centru-dreapta. Tot mai mult se amestecă. Pure sunt numai tendințele extremiste, populiste sau de un naționalism extrem. În rest, lucrurile sunt destul de amestecate. Partidele au fost obligate să se dezideologizeze. Acesta nu este un lucru bun, pentru că dezideologizarea înseamnă dispariția valorilor din politică, înseamnă oportunism, înseamnă populism de foarte multe ori și lipsa direcțiilor. Ideologiile conțin valori. Cele de Stânga merg spre solidaritate, spre coeziune, spre egalitate de șanse. Cele de Dreapta merg spre păstrarea tradiției, spre meritocrație, spre calitate, în dauna cantității. Dar astea se pot respecta tot mai greu în ultima vreme, dacă discutăm despre guvernanțe specifice. De aceea, cred că viitorul este al coalițiilor, al guvernelor de uniune națională sau ideologică. Vor fi guverne care nu vor putea să fie pur de o singură orientare ideologică.
ED: Să-nțeleg că nu ați spune NU unui pact cu PNL, unui nou USL?
VD: În situația dată nu putem să facem, în acest moment, un pact cu un partid care a avut singurul mesaj din campanie acela că „Luptăm cu PSD”, că „dușmanul nostru este PSD” sau care a asociat criza pandemică cu PSD. A spus, la un moment dat, reprezentantul cel mai autorizat al Dreptei din România că „avem război cu COVID-ul și cu PSD”. Dar niciodată, atunci când este vorba de a răspunde unei nevoi sociale, a unei nevoi de dezvoltare, nu trebuie să spui niciodată. Eu cred că nu e vorba de cazul nostru și al PNL. Este vorba în general. Partidele care recunosc valorile democrației au dreptul și uneori este nevoie să se asocieze pe proiecte și pe priorități. Nu trebuie să mai facem USL-ul, de exemplu, dar putem împreună cu toate celelalte partide, care sunt parlamentare sau care sunt validate democratic, să construim un plan de reconstrucție a României cu câteva tendințe pe care să le respectăm în următorii 15 ani, indiferent cine vine la Putere. Putem sprijini, de asemenea, guverne care sunt minoritare. PSD-ul a fost sprijinit în 2000, când am intrat eu în Guvern, a fost sprijint de PNL, pentru că eram guvern minoritar. După aceea, PNL-ul, în anul următor, a rupt protocolul cu noi și noi ne-am continuat guvernarea cu resursele de atunci. Dar este normal ca din când în când să ne gândim la România, iar România este mai importantă decât partidul politic și asta trebuie să o știe și Dreapta, și să o știe și Stânga. Oricum, noi nu ne vom asocia, în acest moment, în orice combinație. Noi ne facem calea de Opoziție. Nu o să intrăm în Guvern, pe ușa din dos, așa cum se vorbește în underground-ul politicii. Dar evident că PSD este interesat de România și de lucrurile care în mod democratic se pot face. Am cerut să facem un pact pentru Sănătate sau mai demult am inițiat un pact pentru Educație, în care să lucrăm alături de celelalte partide, chiar dacă nu facem parte din Guvern, să lucrăm pe marile proiecte. Eu cred că toată lumea înțelege că a căuta să găsim doar dușmanul în politică este pierzător pentru națiune. Trebuie găsite punctele de consens.
ED: Practic, ați fi de acord cu un Guvern de uniune națională?
VD: În acest moment, nu se sunt de acord cu asemenea idei, pentru că avem o guvernare. Această guvernare trebuie să înceapă să facă ceva pentru România, să-și facă programul. Noi vom folosi toate mijloacele posibile democratic, pentru ca să-i monitorizăm, să-i criticăm și să-i dăm jos, dacă putem, dar atunci vom veni cu programul nostru de guvernare. Până atunci, ei trebuie să găsească soluții. Președintele și-a dorit „Guvernul Meu”, cum a spus domnia sa. Au promis oamenilor, chiar dacă n-au câștigat alegerile, că vor face o reformă. Trebuie să și facă asa, pentru că, deocamdată, au trecut 6 luni, am mai avut un guvern de un an și câteva lun,i și au fost numai bătălii pentru împărțirea Puterii. Și pe mine, ca ideolog al Stângii sau ca unul din conducerea PSD, mă interesează ca oamenii să vadă care este potențialul de guvernanță pe care îl are o Coaliție de Dreapta în România, pentru că, altfel, Coalițiile de Dreapta rămân și „Feți-Frumoși” care au evoluat foarte frumos pe scenă. Deocamdată, atunci când au fost guverne de Dreapta, dacă ne uităm la un grafic, vedem că am avut o scădere economică. Când au fost guverne de Stânga, cu greșelile lor, cu critica pe care n-au știut să o dezamorseze, a fost creștere economică. Vrem și noi un guvern de Dreapta care conduce efectiv, că, deocamdată, nici n-au început să conducă. De ce să vorbim de guverne de uniune națională sau de coaliții mai mari, când nici n-a început să lucreze bine Guvernul Cîțu? Vrem să-l vedem la treabă! Apoi, vor ști și oamenii cum să voteze mai bine.
ED: Pe cine vedeți viitorul președinte al României?
VD: Este timp foarte mult până atunci. De 30 de ani, noi am făcut sondaje și ne uitam la ce am sondat noi cu 3-4 ani înainte de alegeri și niciodată nu erau candidații care au ajuns până la urmă la final. În acest moment, nu știm cine va fi. S-ar putea ca acei candidați pe care îi presupunem noi analiștii sau dumneavoastră, jurnaliștii, să nu fie în bloc-starturi. Este o cursă de anduranță între partide, între proiecte. Eu cred că va fi un președinte dat de PSD, un președinte care va veni cu un proiect. Nu neapărat un „tătuc” care va spune că va duce lapte și miere sau oamenii vor crede că acest om va schimba România prin propria lui acțiune, ci un om cu un proiect extraordinar, un om credibil și cu un proiect foarte bun pentru România, un proiect de viitor, convingător, care să aibă o viziune pe care să o transmită oamenilor și cred că noi, PSD, probabil în coaliție cu o parte din societatea civilă vom putea să dăm României un președinte. Deocamdată, nu pot vorbi despre nimeni, pentru că nu există în mod direct niciun candidat pentru asta. Noi o să avem în partid și o consultare internă, nu știm de ce factură va fi, dar s-ar putea să fie foarte extinsă, cu privire la omul care reprezintă cel mai bine nu numai PSD-ul, dar și societatea. O să încercăm să vedem care va fi profilul acelui candidat care să nu se rezume numai la voturile Partidului Social Democrat, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani cu președinții PSD, ci să fie un om care să poată reprezenta o parte și mai largă a societății. Sper că vom avea înțelepciunea, îndrăzneala și anduranță să lucrăm la un asemenea proiect care va fi câștigător cu siguranță.
ED: A apărut un scenariu în spațiul public, conform căruia domnul Mircea Geoană ar fi candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 2024. S-a discutat ceva, în interiorul PSD, în acest sens?
VD: Nu, noi nu am discutat în partid despre asta. Mircea Geoană a fost președinte al partidului nostru. A plecat, apoi și-a făcut un alt partid. Eu, personal, am relații bune cu Mircea Geoană, dar nu am vorbit niciodată despre asta. Astea sunt zvonuri. Noi nu am discutat nimic despre asta. O revenire a unui fost președinte de partid în PSD e destul de grea. Am văzut că nu reușit niciun fost președinte acest lucru. Să vedem, dar noi nu acționăm în funcție de zvonuri. Noului PSD îi place să lucreze mult cu date, cu cercetare, cu proiecte. Nu ne luăm după impresii sau după ideea că o să vină o mare putere care ne va da președintele. Noi credem că președintele îl vor da românii.
„Am discutat și astăzi cu președintele Marcel Ciolacu”
ED: Ultima dată când am discutat cu dumneavoastră am vorbit despre doamna Clotilde Armand și despre referendumul pe care l-a anunțat PSD-ul împotriva dânsei. S-a schimbat ceva de atunci?
VD: Am discutat și astăzi împreună cu președintele partidului și cu câțiva membri din conducerea noastră operativă despre acest subiect. Am rămas la această idee, că e firesc să așteptăm niște rezultate oficiale, pentru că nu ne bazăm numai după informațiile de pe surse.
Se pare că tot mai multe confirmări există privind acea fraudă. Am vorbit, între timp, și cu organizația București, cu doamna Gabriela Firea, care va trebui să fie șeful acestei operațiuni, pentru că este președintele de la București.
Dacă acest lucru se confirmă, ea a fost și o victimă a acestor manevre care se presupune că s-au făcut. Așa încât, am confirmat ideea că, după rezultatele oficiale, dacă se confirmă, vom trece la un referendum pentru demiterea primarului, dacă nu există alte resorturi legislative.
ED: Practic, s-ar putea organiza un referendum și împotriva lui Nicușor Dan, că ați spus că și doamna Firea ar fi fost fraudată?
VD: Aici, chestiunea legată de guvernanța Bucureștiului este una foarte serioasă. Astăzi am discutat, într-o ședință de analiză, despre ceea ce vedem noi că se face sau, mai ales, că nu se face în ceea ce privește guvernanța Bucureștiului. Lucrăm la un proiect de evaluare a acestei guvernanțe a Bucureștiului la începutul acestui mandat al lui Nicușor Dan și vom avea o reacție foarte serioasă la nivelul PSD, cu privire la asta. Acum suntem în analize. Săptămâna viitoare vom avea și Consiliul Național, cu departamentele Consiliului Național. Vom lua și pe departamente această temă, a monitorizării continue a guvernanței Bucureștiului și vom produce un document public despre asta și vom începe și acțiunile noastre de Opoziție în acest sens. Nu am stabilit, însă, și nu am vorbit niciodată despre un asemenea aspect. Vom vedea ce vor decide colegii noștri de la București, pentru că ei sunt cei care trebuie să ia decizii cu privire la ceea ce se întâmplă în organizația lor și, evident, în București. Fiind Capitală, însă, toată România este interesată de modul se face sau nu se face guvernanță în București.
