Jurnalistul și Publicistul Ion Cristoiu a afirmat că ”Ca și construcțiile care sînt în stadiul de planșă, Guvernul Orban prezintă proiectele de legi ale Justiției ca și cum PNL ar fi cîștigat o majoritate capabilă să-i dea guvernarea de unul singur. Fiind vorba de o manevră electorală, putem vorbi de un abuz în serviciu. Funcționarii din Ministerul Justiției în loc să se ocupe de problemele administrării Justiției, pentru care sînt plătiți, au trudit la un punct din programul electoral al PNL”.
”Cea mai mare parte a Statementului din cadrul Conferinței de presă de miercuri, 30 septembrie 2020, a lui Klaus Iohannis a fost dedicată întîlnirii de lucru avute chiar în ziua respectivă cu „premierul Ludovic Orban și cu ministrul justiției, Cătălin Predoiu, pentru a discuta pe marginea proiectelor de lege reparatorii elaborate de guvern și menite să corecteze legile justiției”.
Nu odată am ținut să semnalez că invitarea sau mai degrabă convocarea miniștrilor, a premierului, la Cotroceni, pentru ceea ce administrația prezidențială numește întîlniri de lucru, e categoric anticonstituțională. Constituția reglementează strict relația dintre Președinte și Guvern sub semnul neamestecului prezidențial în treburile Guvernului.
La dezbaterea din Constituantă una dintre obsesiile partidelor de Opoziție de atunci – PNȚCD și PNL – a fost crearea acelor mecanisme constituționale care să evite pentru totdeauna repetarea autocrației de tip Nicolae Ceaușescu. La vremea respectivă – în 1990 – Ion Iliescu era văzut prin votul din 20 mai 1990, prin puterea asupra instituțiilor statului de drept, dar și prin slăbiciunile Opoziției, drept un pericol prin instaurarea unei dictaturi sub democrația de fațadă postdecembristă.
Tocmai de aceea, deși președintele era ales prin vot direct și universal, s-a optat pentru Republica semiprezidențială astfel încît președintele să nu poată deveni stăpînul practic al Guvernului. Odată cu venirea la Victoria a personalității de lacheu a lui Ludovic Orban, Klaus Iohannis a încălecat pur și simplu Guvernul transformîndu-l din Guvernul unui partid în Guvernul Meu după modelul monarhiilor absolute. După acest model, Klaus Iohannis cheamă miniștrii la Cotroceni pentru a le primi raportul, vorbește în numele miniștrilor, le impune proiecte de legi.
Întîlnirea de lucru de miercuri, 30 septembrie 2020, a fost practic o convocare la Cotroceni a celor doi membri ai Guvernului pe post de elevi nătîngi pentru a-i prezenta președintelui proiectele de legi ale Justiției, proiecte despre care Klaus Iohannis spunea în conferința de presă că le-a cerut ministrului Justiției „de acum cîteva luni”.
E de la sine înțeles că, topiți de emoție, cei doi i-au prezentat președintelui proiectele, că președintele a făcut observații pe marginea lor și că aceste observații au fost notate conștiincios de premier și de ministrul Justiției. După care, întors la minister ministrul Justiției a refăcut proiectele de legi potrivit înaltelor indicații și le-a prezentat apoi într-o conferință de presă. Ulterior, cele trei proiecte au fost postate pe site-un ministerului pentru a fi supuse dezbaterii publice.
Potrivit articolului 74 din Constituție Guvernul are drept de inițiativă legislativă:
„(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.”
Prin urmare, așa cum ne arată și experiența postdecembristă, Guvernul elaborează proiecte de legi pe care le trimite la Parlament spre aprobare. Din acest punct de vedere, cele trei proiecte de legi elaborate de Ministerul Justiției se înscriu în limitele Constituției. Chiar dacă ele sînt produsul Înaltului creștet Prezidențial, din punctul de vedere al Constituției ele sînt ale Guvernului, care așa le-a și prezentat opiniei publice și le-a supus dezbaterii.
Pe 6 decembrie 2020 vor avea loc alegeri parlamentare. Alegerile vor da o nouă majoritate parlamentară și un nou guvern. Pînă la alegeri mai sînt două luni. Cam puțin pentru ca Guvernul să trimită proiectele de legi la Parlament și acestea să fie votate. Desigur, ne întrebăm cu toții, oameni normali și nu anomalii precum politicienii, de ce n-au fost realizate aceste proiecte în decembrie 2019 sau în ianuarie 2020. Mai ales că, așa cum a spus Klaus Iohannis în Declarația de presă, realizarea lor și trecerea lor prin Parlament Legile Justiției în variantă Guvern PNL- Klaus Iohannis erau o cerință de interes național.
Românii au o vorbă.
Mai bine mai tîrziu decît niciodată. Prin urmare, chiar dacă e cam tîrziu pentru trecerea legilor Justiției prin Parlament, întocmirea celor trei proiecte de legi de către Guvern pentru a fi trecute prin Parlament pînă la 6 decembrie 2020 e un lucru bun.
Fiind vorba de proiecte de legi supuse procedurii de inițiativă legislativă am fost curioși să vedem calendarul transformării acestor proiecte de legi în legi propriu zise. Cînd se încheie dezbaterea lor publică și mai ales cînd vor fi trimise în Parlament.
Precizările lui Klaus Iohannis în această privință ne-au pus pe gînduri. Domnia sa a susținut că aceste proiecte de legi vor fi supuse dezbaterii Parlamentului viitor, ales după 6 decembrie 2020:
„Va fi nevoie de o altă majoritate democratică și legitimă, rezultată în urma alegerilor parlamentare, care să își asume și să voteze legi ale justiției coerente.”
La început am crezut că e vorba de o metaforă. Cum adică? Guvernul României, Guvern care va fi în funcție pînă la 6 decembrie 2020, a lucrat la niște proiecte de legi pe care le va supune dezbaterii Parlamentului viitor? Alegerile locale au arătat că PNL, partidul actualului Guvern, are la votul politic 34%.
Admițînd că pentru alegerile din 6 decembrie 2020, Klaus Iohannis, obsedat de puterea absolută în România prin intermediul unui Parlament cu o majoritate PNL-istă tare, peste 50%, va face praf și pulbere statul de drept pînă la 6 decembrie 2020, punînd la lucru toate instituțiile de forță în frunte cu SRI și SIE, e greu de crezut că PNL va face în doar două luni saltul de la 34% la 52%, cît înseamnă o majoritate care să-i dea dreptul să formeze un Guvern PNL.
Mai mult ca sigur viitorul Guvern va fi unul de Coaliție: PNL, USRPLUS, UDMR, poate PMP.
Avînd în vedere scorul obținut de USRPLUS și ascensiunea acestui partid, PNL va fi constrîns să împartă puterea cu USRPLUS. În aceste condiții cum e posibil ca Guvernul de acum să pregătească niște proiecte de lege pe care Guvernul viitor, de după 6 decembrie 2020, să le trimită în Parlament? Dacă va fi Guvern de coaliție cu USRPLUS, de unde știe Guvernul de acum că USRPLUS va fi de acord cu proiectele de legi alcătuite de PNL acum? Fiind vorba de Justiție USRPLUS va avea propriile proiecte de Legi ale Justiției.
De pe site-ul ministerului Justiției am aflat că dezbaterea publică a legilor Justiției se va încheia la 21 martie 2021. La 21 martie 2021, la Victoria se va afla un alt Guvern decît cel de acum, un guvern net diferit decît cel de acum. Urmare a negocierilor cu USRPLUS s-ar putea să avem un alt premier. Sigur vom avea un alt ministru al Justiției decît Cătălin Predoiu. Cum adică? Ministrul Justiției care nu va mai fi după 6 decembrie 2020 impune ministrului Justiției din viitorul Guvern un calendar al Dezbaterii unor proiecte de legi întocmite acum pînă la 21 martie 2021?
Cu ceva timp în urmă am scris despre ciudățeniile care au fost și sînt inaugurările de planșe de către premierul Ludovic Orban și de căi ferate viitoare de către Klaus Iohannis. Guvernul Ludovic Orban inaugurează construcții pe care ar urma să le înceapă guvernul viitor, care mai mult ca sigur nu va fi un Guvern Orban. Un lucru asemănător se întîmplă și cu Legile Justiției. Guvernul Orban a elaborat niște proiecte de legi pe care urmează să le trimită în parlament Guvernul viitor, care sigur nu va fi Guvernul Ludovic Orban.
Ne întrebam mai sus de ce n-a elaborat ministrul Justiției cele trei proiecte de legi în ianuarie 2020 și le-a elaborat abia acum, cînd Guvernul mai are doar două luni de trăit. Răspunsul trimite la ceea ce scriam în 21 septembrie 2020 sub titlul „Guvernul Ludovic Orban vrea să ne convingă că alegerile parlamentare sînt ca și cîștigate la scor de PNL” despre inaugurările de construcții care n-au nici măcar amenajare de șantier.
Normal ar fi ca aceste proiecte de construcții să fie cuprinse în programul electoral al PNL și nu în programul Guvernului de acum. Evident, împreună cu formula Dacă: Dacă ne votați vom realiza aceste mărețe construcții. Numai că Ludovic Orban le prezintă ca și cum ar fi proiecte pe care tot Guvernul Orban le va duce la bun sfîrșit după alegerile din 6 decembrie 2020.
La fel stau lucrurile și cu Legile Justiției. Normal ele ar fi trebuit trecute în programul electoral al PNL. La rîndul lor, alte partide, USRPLUS, dar și PSD, vor trece în programul lor propriile Legi ale Justiției. Ca și construcțiile care sînt în stadiul de planșă, Guvernul Orban prezintă proiectele de legi ale Justiției ca și cum PNL ar fi cîștigat o majoritate capabilă să-i dea guvernarea de unul singur.
Și, firește, ca și cum ministrul Justiției și în Guvernul viitor va fi tot Cătălin Predoiu. Pînă aici avem de a face cu un truc electoral. Cele trei proiecte de legi au fost întocmite însă nu de un colectiv al PNL, ci de ministerul Justiției. Fiind vorba de o manevră electorală, putem vorbi de un abuz în serviciu. Funcționarii din Ministerul Justiției în loc să se ocupe de problemele administrării Justiției, pentru care sînt plătiți, au trudit la un punct din programul electoral al PNL”, conform cristoiublog.ro.
Citește și:
Toți pensionarii sunt vizați! Ce se întâmplă, de fapt, cu pensiile
