Fraudele bancare au atins cote alarmante în România, iar numărul victimelor crește de la o lună la alta. Potrivit datelor publicate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, peste 170 de cereri privind fraude comise pe canale bancare au fost înregistrate de la începutul anului 2026. În multe dintre aceste cazuri, oamenii și-au pierdut economiile de-o viață sau s-au trezit cu credite contractate în numele lor, fără să fi știut vreodată. Pagubele ajung până la 20.000 de euro, o sumă care poate distruge financiar o familie.
Metodele prin care românii sunt păcăliți
Escrocii au devenit tot mai sofisticați și folosesc o gamă largă de metode pentru a-i înșela pe oameni. Una dintre cele mai răspândite tehnici este phishing-ul, prin care victimele primesc e-mailuri sau mesaje care par a veni de la banca lor și prin care li se cere să confirme datele personale sau să acceseze un link pentru a-și debloca contul. Linkul duce, de fapt, la un site fals, care fură username-ul, parola și codurile de autentificare. În câteva minute, contul este golit.
O altă metodă frecventă este fraudarea telefonică. Escrocii se dau drept angajați ai băncii, ai poliției sau ai unor instituții de stat și îi conving pe oameni să le dea datele cardului sau să instaleze aplicații de control de la distanță pe telefon. Odată ce au acces la dispozitiv, infractorii pot vedea tot ce face victima, pot intercepta mesajele cu coduri OTP și pot iniția transferuri bancare. Mulți români, în special cei în vârstă, cad în această capcană deoarece au încredere în autoritatea celui care sună.
Credite contractate fărștirea victimelor
Cea mai înspăimântătoare formă de fraudă bancară este cea prin care victimele descoperă că au credite în derulare pe care nu le-au contractat niciodată. Infractorii folosesc datele personale furate pentru a accesa conturile de internet banking, apoi solicită credite online. Banii sunt transferați în conturi controlate de escroci, iar victima rămâne cu datoria. În cazurile analizate de CSALB, unele credite au ajuns la 20.000 de euro, iar băncile nu sunt întotdeauna dispuse să anuleze contractele, invocând că operațiunile au fost efectuate cu datele corecte ale clientului.
Situația este cu atât mai complicată cu cât victimele trebuie să demonstreze că nu ei au accesat contul și că au fost victimele unei fraude. Procesul este lung, costisitor și plin de obstacole birocratice. Mulți renunță și acceptă să plătească ratele, deși știu că au fost păcăliți. Alții ajung în instanță, unde lupta pentru dreptate poate dura ani de zile, fără garanția unui rezultat favorabil.
Cine sunt victimele și de ce nu se protejează
Victimele fraudelor bancare provin din toate categoriile sociale, dar cei mai vulnerabili sunt persoanele în vârstă, cele cu nivel scăzut de educație digitală și cei care nu sunt obișnuiți să verifice autenticitatea comunicărilor online. Totuși, nici tinerii nu sunt imuni. Escrocii adaptează constant mesajele: pentru vârstnici folosesc teama de autoritate și promisiunea unor recompense, pentru tineri creează false oportunități de investiții și scheme de înrichire rapidă. Reclamele false pe rețelele sociale sunt un alt vector de infectare, atrăgând zeci de mii de clienți lipsiți de vigilență.
Mulți români habar nu au că suferă de naivitate digitală până când nu este prea târziu. Lipsa educației financiare în școli și campaniile de informare insuficiente ale instituțiilor statului contribuie la această stare de fapt. Directoratul Național de Securitate Cibernetică, împreună cu parteneri instituționali și bănci, a lansat campanii de conștientizare, dar impactul lor este încă limitat. Oamenii continuă să dea click pe linkuri suspecte, să comunice datele cardului la telefon și să ignore avertismentele.
Ce fac băncile și ce ar trebui să facă
Băncile au început să investească în sisteme de securitate mai performante, cum ar fi autentificarea cu doi factori, notificările instante la tranzacții și blocarea automata a operațiunilor suspecte. Cu toate acestea, escrocii găsesc între mereu metode de a ocoli aceste bariere. Băncile sunt într-o cursă permanentă cu infractorii, iar de multe ori pasul între cei din urmă este mai rapid. Victimele critică însă băncile pentru lipsa de transparență și pentru refuzul de a anula creditele contractate fraudulos.
CSALB, instituția care mediazț litigiile între clienți și bănci, a primit cele peste 170 de cereri de conciliere în acest an, însă rezultatele sunt mixte. În multe cazuri, băncile nu acceptă medierea și împing victimele către instanțe. Aceasta înseamnă cheltuieli suplimentare pentru cei păgubiți și ani de așteptare pentru o decizie. Specialiștii propun modificarea legislației pentru a obliga băncile să înceapă cu prezumția de bună-credință a clientului în cazurile de fraudă dovedită.
Cum te poți proteja
Prevenirea rămâne cea mai bună armă împotriva fraudelor bancare. Experții recomandă câteva reguli simple, dar eficiente: niciodată să nu se dea click pe linkuri din e-mailuri sau mesaje nesolicitate, niciodată să nu se comunice datele cardului sau parolele la telefon, și niciodată să nu se instaleze aplicații la cererea unor persoane necunoscute. Este esențial să se verifice întotdeauna autenticitatea site-ului băncii, uitându-se la adresa URL și la certificatul de securitate.
Activarea notificărilor SMS pentru orice tranzacție, setarea unor limite zilnice de transfer și folosirea unor carduri virtuale pentru plățile online sunt alte măsuri care pot reduce riscul. Dacă ceva pare suspect, victima trebuie să întreerupă imediat comunicarea și să sune direct la bancă, folosind numărul oficial de pe site-ul instituției, nu pe cel primit de la un presupus angajat. Vigilența și educația continuă sunt singurele metode prin care românii pot reduce numărul tot mai mare de victime ale escrocheriilor online.
Surse: Digi24.ro, EuropaFM.ro, B1TV.ro, Capital.ro, OradeTulcea.ro, StiriProTV.ro, Ziare.com
