O descoperire de excepție în Țara Hațegului
O echipă internațională de paleontologi a anunțat identificarea unei noi specii de dinozaur care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani pe teritoriul actual al României. Fosilele au fost descoperite în satul Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului, o zonă recunoscută la nivel mondial pentru bogăția sa paleontologică. Noul taxon, denumit Transylvanosaurus platycephalus, a fost descris ca fiind un dinozaur erbivor de talie mică, care nu depășea doi metri lungime și care prezenta un craniu neobișnuit de turtit, o particularitate care i-a determinat pe cercetători să-l compare cu un pitic preistoric.
Cum a fost găsit „puiul de dragon”
Descoperirea a avut loc în apropierea unui sit fossilifer cunoscut de specialiști de mai bine de un deceniu, la doar câțiva metri de zonele anterior cercetate. Oamenii de știință de la Universitatea din București și de la instituții partenere din Germania și Ungaria au extras fragmente de craniu, vertebre și elemente ale membrelor. Analiza microscopică a țesutului osos a indicat că exemplarul descoperit era un individ tânăr, fapt care a stârnit emoție în rândul echipei. Cercetătorul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen a declarat că proporțiile delicate și structura craniană atipică i-au făcut pe membrii echipei să folosească, în glumă, porecla de „pui de dragon” atunci când s-au referit la micul erbivor din Cretacicul târziu.
Un ecosistem insular unic în lume
Bazinul Hațegului reprezintă unul dintre cele mai fascinante laboratoare naturale pentru studiul insulelor preistorice. Acum 70 de milioane de ani, această zonă era o insulă tropicală în Marea Tethys, locuită de o faună cu caracteristici speciale. Dinozaurii de aici, inclusiv Hatzegopteryx, cel mai mare pterosaur cunoscut, prezentau fenomenul de nanism insular sau, dimpotrivă, gigantism, în funcție de nișa ecologică ocupată. Transylvanosaurus platycephalus se încadrează în categoria piticilor preistorici, o adaptare la resursele limitate ale insulei. Această descoperire completează puzzleul unui ecosistem care a captivat imaginația oamenilor de știință de peste un secol.
De ce este importantă descoperirea
Noua specie aduce informații cruciale despre evoluția ornitopodelor rabdodontide în Europa de Sud-Est. Craniul turtit și structura dentară specializată sugerează o dietă bazată pe vegetație dură, diferită de cea a altor dinozauri erbivori contemporani din zonele continentale. Mai mult, descoperirea demonstrează că insula Hațeg găzduia o diversitate mult mai mare de forme de viață decât se credea anterior. Publicația științifică care descrie formal noua specie a apărut în prima parte a anului 2026 și a fost salutată de comunitatea internațională ca o contribuție majoră la înțelegerea evoluției dinozaurilor din perioada Cretacicului final.
Cercetarea românească, pe harta marilor descoperiri
Implicarea Universității din București și a muzeelor locale din Hunedoara a fost esențială pentru succesul proiectului. Paleontologul Zoltan Csiki-Sava, cu o experiență de peste două decenii în Țara Hațegului, a coordonat partea românească a cercetării. Expozițiile permanente de la Muzeul Național de Geologie din București și din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului vor beneficia de reconstituiri ale noului dinozaur, care se alătură altor specii celebre precum Magyarosaurus și Telmatosaurus. Autoritățile locale speră că descoperirea va spori interesul turistic pentru zonă și va atrage noi fonduri pentru cercetarea paleontologică.
De la fosilă la legendă
Porecla de „pui de dragon” nu este doar o expresie afectuoasă a cercetătorilor, ci și o reflectare a faptului că Transilvania a fost asociată timp de secole cu legendele despre balauri și creaturi fabuloase. Diferența este că, de această dată, creatura nu mai aparține domeniului mitologic, ci are o existență demonstrată științific. Reconstituirea în mărime naturală a lui Transylvanosaurus platycephalus va fi inclusă în expoziția permanentă a Geoparcului și va oferi vizitatorilor o imagine clară asupra lumii preistorice care a existat pe teritoriul României cu mult înainte de apariția omului. Rămâne de văzut ce alte secrete ascund straturile geologice din vestul țării.
Surse: Digi24, StirileProTV, Bihon.ro, Rador, Kudika.ro, Wikipedia
