Cifrele care plasează România pe primul loc
România continuă să ocupe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității în urma accidentelor rutiere, o statistică sumbră care revine an de an în rapoartele instituțiilor europene. Potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană pentru anul 2025, țara noastră înregistrează 68 de decese la un milion de locuitori, o cifră îngrijorătoare care reflectă starea precară a siguranței pe șoselele naționale. Deși numărul victimelor a cunoscut o scădere față de anii anteriori, progresul este insuficient pentru a schimba poziția României în clasamentul european. În anul 2024, rata mortalității era și mai ridicată, situându-se la 78 de decese la un milion de locuitori, ceea ce arată că îmbunătățirile sunt lente și fragile.
Comparația cu media europeană
Distanța dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene rămâne uriașă. Media UE în materie de mortalitate rutieră se situează la 43 de decese la un milion de locuitori, cu aproape două treimi sub nivelul înregistrat în țara noastră. Cele mai sigure drumuri se găsesc în nordul Europei, Suedia și Danemarca înregistrând rate de doar 20, respectiv 23 de decese la milionul de locuitori. Bulgaria și Croația sunt singurele țări care se apropie de cifrele României, dar nici ele nu ating nivelul critic înregistrat la noi. La polul opus, țări precum Olanda sau Marea Britanie au reușit să reducă drastic numărul victimelor prin investiții masive în infrastructură, educație rutieră și sisteme inteligente de monitorizare a traficului.
Cauzele principale ale accidentelor grave
Specialiștii în siguranță rutieră au identificat mai multe cauze structurale care explică de ce drumurile românești rămân atât de periculoase. Starea precară a infrastructurii, în special lipsa autostrăzilor și a drumurilor expres, forțează un trafic intens pe șosele naționale cu două benzi, suprasaturate și prost semnalizate. Comportamentul agresiv la volan, depășirile neregulamentare și viteza excesivă contribuie substanțial la gravitatea accidentelor. De asemenea, gradul scăzut de purtare a centurii de siguranță, combinat cu numărul mare de pietoni și bicicliști vulnerabili în zonele urbane, amplifică bilanțul victimelor. Consumul de alcool și starea tehnică precară a unor vehicule, în special în mediul rural, completează tabloul unui sistem rutier cu multiple vulnerabilități.
Zonele și categoriile cele mai afectate
Analiza accidentelor relevă faptul că anumite categorii de participanți la trafic sunt mult mai expuse riscului decât altele. Tinerii, în special cei cu vârste între 18 și 25 de ani, figurează printre victimele cele mai frecvente, fiind predispuși la comportamente riscante și la lipsa de experiență în conducere. De asemenea, pietonii și pasagerii din autoturismele mici sunt categorii vulnerabile, mai ales în cazul coliziunilor frontale sau a ieșirilor de pe partea carosabilă. Geografic, cele mai multe accidente mortale se produc pe drumurile naționale care traversează localitățile rurale, acolo unde vitezele mari se combină cu prezența neașteptată a pietonilor și a vehiculelor agricole. Județele cu cele mai dense rețele de drumuri naționale, dar și cu cele mai reduse investiții în modernizare, concentrează anual cele mai ridicate rate de mortalitate.
Măsurile luate de autorități
Autoritățile române au încercat în ultimii ani să implementeze un pachet de măsuri pentru stoparea hemoragiei de vieți omenești de pe șosele. Poliția Rutieră a intensificat controalele în trafic, a introdus limitări de viteză pe sectoarele cu risc ridicat și a aplicat sancțiuni mai dure pentru încălcările grave ale regulilor de circulație. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a primit peste un miliard de lei din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență pentru proiecte de siguranță rutieră, bani care trebuie utilizați pentru amenajarea de intersecții sigure, construirea de variante ocolitoare și montarea de parapete moderne. De asemenea, legislația a fost înăsprită în ceea ce privește infracțiunile la regimul circulației, pedepsele pentru accidentele grave devenind mai severe.
Investiții în infrastructură și viitorul siguranței rutiere
Pe lângă măsurile de ordine publică, specialiștii sunt de acord că soluția pe termen lung pentru reducerea mortalității rutiere stă în dezvoltarea infrastructurii. Anul 2026 este anunțat ca un an record pentru construcția de autostrăzi, cu aproximativ 285 de kilometri programați pentru inaugurare, dintre care unii tronsoane vor descărca traficul de pe drumurile naționale supraaglomerate. De asemenea, deschiderea primului pod rutier peste Prut la nivel de autostradă, care leagă România de Republica Moldova, reprezintă un proiect strategic important. Cu toate acestea, ritmul investițiilor rămâne insuficient în comparație cu nevoile reale, iar fondurile europene disponibile nu sunt absorbitate la capacitate maximă. Bruxelles-ul a transmis deja un semnal de alarmă clar, cerând României să accelereze eforturile și să prioritizeze siguranța rutieră, sub amenințarea unor posibile sancțiuni sau a reducerii accesului la anumite programe de finanțare.
Surse: Digi24.ro, Romania.representation.ec.europa.eu, Europarl.europa.eu, Wall-street.ro, Agerpres.ro, Radiooltenia.ro, Mediafax.ro, Capital.ro, Newsweek.r
