Guvernul pregătește un plan de relansare economică în valoare de mai multe miliarde, care ar urma să intre în vigoare la începutul anului 2027, a declarat premierul Luca Niculescu. Mesajul său pune accentul pe creșterea producției, atragerea companiilor și încurajarea investițiilor în România.
Declarațiile au fost făcute joi seara, în contextul întrebărilor despre măsurile de stimulare a economiei. Niculescu a legat perspectiva relansării de sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, de schimbări fiscale și de rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare în finanțarea economiei românești.
Mai multă producție și companii care investesc în România
Premierul a susținut că România trebuie să producă mai mult și că firmele trebuie încurajate să vină, să rămână și să investească aici. În explicația sa, aceste obiective sunt legate de crearea locurilor de muncă și de o economie care să devină mai productivă.
Niculescu s-a declarat optimist în privința creșterii economice din 2027. El a argumentat că simpla restrângere a cheltuielilor nu este suficientă pentru îmbunătățirea situației economice. Productivitatea și investițiile au fost prezentate drept componente necesare ale revenirii, alături de măsurile pe care le pregătește Guvernul.
Aceste afirmații exprimă perspectiva premierului asupra anului următor, nu un rezultat economic deja înregistrat. În declarațiile prezentate nu apare o țintă numerică pentru creșterea economiei în 2027 și nici o estimare a numărului de locuri de muncă pe care planul le-ar putea crea.
Impozitul minim pe cifra de afaceri, în centrul anunțului fiscal
Una dintre schimbările menționate de șeful Guvernului este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie. Raportat la momentul declarației, termenul anunțat vizează începutul anului 2027. Premierul a prezentat această măsură ca pe un stimulent pentru activitatea companiilor.
În evaluarea lui Niculescu, impozitul a fost puternic criticat și a contribuit la închiderea unor firme. El consideră că renunțarea la această obligație va favoriza apariția ori păstrarea companiilor în România și va ajuta la crearea de locuri de muncă.
Anunțul fiscal este formulat ca parte a mesajului politic despre relansare. Declarațiile citate nu detaliază procedura de aplicare, eventualele dispoziții tranzitorii sau documentul normativ aferent. Prin urmare, informația disponibilă stabilește intenția și termenul comunicate de premier, fără să ofere un ghid fiscal pentru companii.
Sprijin pentru IMM-uri și fonduri pentru banca de dezvoltare
Planul ar include măsuri pentru întreprinderile mici și mijlocii, cărora Niculescu le atribuie un rol central în economie. El a menționat și direcționarea unor fonduri către Banca de Investiții și Dezvoltare, instituție descrisă ca fiind destinată sprijinirii economiei românești.
Dimensiunea financiară a programului a fost prezentată numai prin formula mai multor miliarde. Nu a fost indicat un buget exact, iar declarațiile nu precizează moneda, distribuția sumelor între măsuri sau alocările pentru fiecare categorie de beneficiari. Nici condițiile de acces la sprijin nu sunt detaliate.
Din intervenția premierului se desprind trei direcții concrete ale anunțului, însă acestea nu echivalează cu prezentarea integrală a programului. Pentru firme, diferența dintre obiectivele comunicate și regulile efective de finanțare rămâne importantă, deoarece intervenția nu include plafoane individuale, criterii de eligibilitate sau termene pentru depunerea solicitărilor.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie.
Măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Fonduri direcționate către Banca de Investiții și Dezvoltare.
Aderarea la OCDE, fără o dată precisă
O altă componentă a mesajului economic privește aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Niculescu a afirmat că țara este foarte aproape de acest obiectiv și a descris România drept prima care a încheiat practic procesul dintre cele care l-au început simultan.
Premierul a vorbit despre opt țări care urmăresc aderarea, precizând că șase au pornit procesul în același timp. Întrebat dacă intrarea României în organizație ar putea avea loc până la sfârșitul anului, el a evitat să se angajeze la un termen exact.
Orizontul invocat a fost cel al următoarelor luni. Această formulare nu reprezintă confirmarea aderării până la finalul lui 2026. În declarație, apropierea de obiectiv și speranța unei evoluții rapide sunt distincte de existența unei date stabilite pentru intrarea efectivă în organizație.
Ce beneficii economice estimează premierul
Niculescu a susținut că apartenența la OCDE ar deschide accesul la investiții suplimentare, inclusiv din partea unor mari fonduri ale căror reguli limitează investițiile la state membre. El a asociat atragerea capitalului cu apariția mai multor locuri de muncă și cu o funcționare mai bună a statului.
În sprijinul acestei perspective, premierul a invocat un raport preliminar al Băncii Naționale. Potrivit prezentării sale, aderarea ar putea aduce un surplus la Produsul Intern Brut cuprins între 0,8% și 1% pe an. Cifra este o estimare citată de Niculescu, nu un câștig deja realizat.
El a relatat și o discuție cu directorul unei mari bănci din România, care ar anticipa acces la fonduri de zece ori mai mari decât în prezent. Exemplul privește evaluarea acelui interlocutor și nu constituie o estimare a multiplicării finanțării pentru întregul sistem bancar.
Surse: Economica.net
