PNRR, la jumătate pentru sănătate. Am pierdut nu doar bani, ci și posibilitatea de a avea noi spitale

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 31-08-2026 18:30

Article thumbnail

Sursă foto: Facebook

Un bilanț dur la final de program

Premierul demis Ilie Bolojan a prezentat luni un bilanț sever al investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sectorul sănătății. Conform datelor oficiale, România a finalizat doar 8 din cele 19 spitale promise inițial prin PNRR, o performanță care plasează sistemul medical la jumătatea obiectivelor asumate în fața Comisiei Europene. Mai grav, bugetul alocat sănătății prin acest instrument financiar a fost redus succesiv de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro, diferența fiind transferată către alte domenii unde banii au putut fi cheltuiți mai rapid.

Cum s-au evaporat peste 1 miliard de euro

Bolojan a explicat că reducerile bugetare nu au reprezentat o pierdere propriu-zisă, ci o realocare către sectoare care au avut capacitatea administrativă să absoarbă fondurile. În practică, însă, acest lucru înseamnă că sănătatea a fost defavorizată într-o competiție pentru resurse în care alte ministere au demonstrat o mai bună pregătire a proiectelor. Transferul finanțării nu echivalează cu abandonarea celorlalte 11 spitale, ci cu amânarea lor pe o perioadă nedeterminată. Premierul a recunoscut public că această amânare se traduce prin „niște ani pe care i-am pierdut practic” pentru pacienți și pentru cadrele medicale care așteaptă infrastructură modernă.

Stadiul celor 8 spitale finalizate

La jumătatea lunii iulie 2026, Ministerul Sănătății anunța că 7 dintre cele 8 spitale finanțate prin PNRR ajunseseră la un grad de execuție cuprins între 91% și 100%. Aceste unități se află în diverse localități din țară și urmează să intre în circuitul medical în perioada imediat următoare. Proiectele vizează construcția de clădiri noi, dotarea cu aparatură de ultimă generație și crearea de secții specializate care să preia presiunea de pe spitalele vechi, supraaglomerate. Cu toate acestea, ritmul lor de finalizare a fost mult sub așteptările inițiale, iar unele dintre ele au înregistrat întârzieri de mai multe luni din cauza birocrației și a contestațiilor în procedurile de achiziție publică.

Cele 11 spitale rămase în suspensie

Pentru celelalte 11 proiecte de spitale, soarta este incertă. Acestea au fost transferate pe alte finanțări, ceea ce înseamnă că termenele de realizare sunt împinse în viitor fără un calendar clar. Specialiștii în sănătate publică atrag atenția că fiecare an de amânare se traduce prin continuarea funcționării unor unități sanitare improprii, cu risc crescut de infecții nosocomiale și cu un confort minim pentru pacienți. De asemenea, presiunea pe spitalele regionale existente rămâne ridicată, iar numărul de paturi la ATI și de secții de urgență nu crește conform nevoilor populației.

Critici din partea societății civile

Organizațiile neguvernamentale din domeniul sănătății au reacționat prompt la declarațiile premierului, acuzând autoritățile de lipsă de viziune și de coordonare defectuoasă. Reprezentanții pacienților susțin că transferul banilor către alte sectoare este o dovadă că sănătatea nu a fost niciodată o prioritate reală pentru guvernanți, ci doar un obiectiv declarativ. Ei cer publicarea unui calendar transparent pentru cele 11 spitale amânate și asumarea unor termene clare de către viitorul guvern. Fără aceste angajamente, pericolul este ca proiectele să fie abandonate definitiv sau amânate pe termen nedefinit.

Lecții pentru viitoarele programe de finanțare

Eșecul parțial al PNRR în sănătate oferă o serie de lecții pentru viitoarele programe de investiții. Experții în fonduri europene subliniază că principala problemă a fost capacitatea administrativă limitată a Ministerului Sănătății și a unităților subordonate, care nu au reușit să pregătească la timp documentațiile necesare pentru toate cele 19 proiecte. Procedurile de achiziție publică, contestațiile repetate și schimbările frecvente de conducere la nivel ministerial au contribuit la blocaje. Pentru ca următoarele programe să aibă succes, este nevoie de stabilitate managerială, de simplificarea birocrației și de implicarea directă a specialiștilor în sănătate în definirea proiectelor încă din faza de planificare.

Surse: Adevărul.ro, B1TV.ro, Stiripesurse.ro, New Money, Oficiul de Știri

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri