Astfel, dacă va fi cazul, premierul Nicolae Ciucă a precizat că va merge la Bruxelles, împreună cu ministrul Budăi, și „susţinem, negociem tot ce este de negociat, în condiţiile în care va trebui să avem modificări la Legea Salarizării, la Legea Pensiilor şi trebuie să punem pe masă, concret, ceea ce vrem cu adevărat să facem”.
Mai mult, șeful Guvernului a subliniat că „în interiorul documentelor de referinţă nu este o trecută o dată anume pentru a negocia sau renegocia anumite capitole sau puncte din PNRR”, ceea ce, în mod evident, lasă o portiță deschisă renegocierii procentului de 9,4% din PIB, alocat pentru pensii în PNRR.
Vezi și EXCLUSIV Marius Budăi explică de ce e necesară eliminarea din PNRR a procentului de 9,4% din PIB pentru pensii
„Am avut discuţii cu domnul ministru Budăi (n.r. Ministrul Muncii), am avut discuţii la nivelul coaliţiei, cu liderii partidelor din compunerea coaliţiei. Cu fiecare dintre ei am căzut de acord să prezentăm şi am prezentat discuţiile pe care le-am avut la Comisia Europeană, atunci când m-am întâlnit cu doamna von der Leyen, toţi comisarii de linie, astfel încât să avem o înţelegere cât se poate de clară vizavi de ceea ce înseamnă PNRR.
Este foarte corect că în interiorul documentelor de referinţă nu este o trecută o dată anume pentru a negocia sau renegocia anumite capitole sau puncte din PNRR.
În schimb, discuţia a fost de următoarea manieră. Haideţi să vedem în primii doi ani, concret ce s-a realizat, după care putem să discutăm în funcţie de modul în care a început şi s-a derulat programul în această perioadă de timp.
Pentru că de atunci încolo ne mai rămâne un slot de timp suficient de mare până la finele anului 2026 să putem să facem modificările în funcţie de evoluţiile concrete pe care noi le-am avut de la începerea programului.
Îl înţeleg foarte bine pe domnul ministru, este responsabilitatea dânsului şi a noastră a tuturor, să avem grijă de tot ceea ce înseamnă cetăţenul român, fie că este activ sau pensionar.
Vezi și EXCLUSIV Crește vârsta de pensionare pentru militari și polițiști? Răspunsul ministrului Muncii, Marius Budăi
Am pus în centrul programului de guvernare cetăţeanul român. Este cât se poate de asumat că vom face tot ceea ce este posibil astfel încât prin deciziile pe care le luăm să putem să asigurăm acel venit pe care cetăţenii români îl merită atunci când au ieşit la pensie. Este vorba despre asigurarea unui trai decent. Nu vrea nimeni mai mult decât se poate, ci doar un trai decent.
În această responsabilitate pe care ne-am asumat-o vom face tot ceea ce este posibil. Personal, i-am zis domnului ministru că merg cu dumnealui la Bruxelles şi susţinem, negociem tot ce este de negociat, în condiţiile în care va trebui să avem modificări la Legea Salarizării, la Legea Pensiilor şi trebuie să punem pe masă, concret, ceea ce vrem cu adevărat să facem.
Sunt foarte optimist, dar şi realist, şi nu vreau să vând iluzii nimănui, motiv pentru care, în funcţie de bugetul pe care îl vom avea la dispoziţie, în funcţie de colectări, şi aici trebuie să subliniez o decizie cât se poate de asumată şi de clară, discuţii pe care le-am avut cu ministrul Finanţelor, cu şefii ANAF, cu toţi cei care au responsabilitate în colectarea banilor la buget, sperăm ca prin măsurile pe care le-am luat, vizavi de introducerea facturii electronice, program care va demara la 1 aprilie, este o chestiune pe care n-aş vrea să fie interpretată că la 1 aprilie încep toate.
Şi nu cred că ne-am legat de această dată pur şi simplu de alt motiv decât acela că încheiem primul trimestru şi creem acea perioadă de timp începând de la 1 aprilie până la 30 iunie ca facturarea electronică să poată să fie aplicată, să fie un fel de pilot prin care toată lumea să reuşească să îşi calibreze toate elementele pentru a putea ca de la 1 iulie să devină obligatorie şi tot ceea ce înseamnă bussiness to bussiness să se facă în sistemul electronic.
Toate celelalte elemente care vor aduce beneficiu în sensul reglementării şi monitorizării trasabilităţii atât a mărfurilor, cât şi a banilor, ne-a dus la concluzia că prin aceste măsuri vom putea să sporim atragerea şi o plată a taxelor cât se poate de aproape de realitate.
Toate aceste măsuri vor fi luate în funcţie de cum evoluează situaţia concretă. Aţi vorbit de inflaţie, de creşterea preţurilor. Ele reprezintă indicatorii la care ne raportăm cu toate analizele pe care le facem la ministerele de linie. Ne întâlnim de câte ori este nevoie cu ministrul Finanţelor, Muncii, Economiei, astfel încât să putem să avem soluţiile necesare pentru orice derapaj legat de aceşti indicatori”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, la Antena 3, în emisiunea moderată de Radu Tudor.
Într-un interviu acordat Bugetul.ro, ministrul Marius Budăi a explicat de ce e necesară eliminarea din PNRR a procentului de 9,4% din PIB, alocat pensiilor.
„Aș vrea să înțelegem un pic și ce presupune intenția de renegociere a PNRR. Vreau să spun lucrurile exact așa cum sunt! Nu ne dorim să punem în pericol implementarea acestui program. Însă sunt elemente care ne duc la această discuție privind PNRR-ul. Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist. În România, noțiunea de pensie specială nu există. Sunt indemnizații și pensii de serviciu stabilite și plătite în baza unor legi speciale și sunt pensii militare de stat. Procentul de plată, anul acesta, pentru pensiile din sistemul public, pe contributivitate, este de 8%. Gândiți-vă că tot prin PNRR este asumată rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii.
Rezolvarea acestor inechități nu se poate face decât în doi pași: anume o lege – noi avem Legea. Discutăm cu Banca Mondială, în cadrul acelui acord pe asistență, pe tehnică, pe baza legii. Dacă e să o îmbunătățim, o îmbunătățim, sigur. Avem legea, dar următorul pas este impactul bugetar. Să spui că în interiorul unui procent de 9,4% intră toate pensiile, inclusiv cele stabilite și plătite în baza unor legi speciale, inclusiv cele din Apărare și Ordine Publică și să spui că mai rezolvi și inechitățile – nu este profesionist. De ce? Pentru că nu se poate așa ceva.
Pe de altă parte, Comisia Europeană ne cere, de asemenea, să reducem gradul de sărăcie și excluziune socială, iar acest lucru se poate face doar prin mărirea alocațiilor, salariilor și pensiilor. În România sunt familii cu mai mulți copii, care câștigă foarte puțin. Mai sunt familii monoparentale, unde un singur părinte se îngrijește de copii. Cu un venit mic la doi, trei copii, gândiți-vă ce situație este acolo.
Așadar, pe de-o parte, ca să reduc nivelul de sărăcie, trebuie să cresc pensiile, pentru că ne referim la acel procent. Iar, pe de altă parte, un partid (n.r. – USR) a scris în PNRR, fără să-i fie solicitat de nimeni, fără să fie o adresă din partea profesioniștilor și aici mă refer la Ministerul Muncii, că pensiile din sistemul public de stat și cele așa-zise speciale să nu depășească 9,4% din PIB. Din punctul PSD de vedere, asistăm la o situație de blocaj, pentru că ni se solicită să dăm mai mult, să reducem gradul de sărăcie, dar și să ne coste mai puțin. Nu este plauzibilă o astfel de situație”, a declarat, în exclusivitate pentru Bugetul.ro, Marius Budăi.
Vezi și Interviu EXCLUSIV cu ministrul Muncii, Marius Budăi. ‘Îl vreau pe Florin Cîțu partener în această discuție privind renegocierea PNRR-ului’
Se majorează vârsta de pensionare? Răspuns tranșant, pentru Bugetul.ro, al ministrului Muncii, Marius Budăi
