Într-un interviu acordat site-ului Bugetul.ro, ministrul Muncii, Marius Budăi, a tranșat subiectul majorării vârstei de pensionare în România.
Marius Budăi a subliniat că, în mandatul său, nu va crește vârsta de pensionare pentru angajații din România.
Eugen Dinu: La început de mandat ați declarat că nu va crește vârsta de pensionare cât timp veți fi la conducerea Ministerului Muncii. S-a schimbat ceva între timp?
Marius Budăi: Nu s-a schimbat nimic. Aș vrea să vă prezint și argumentele prin care să-mi susțin această afirmație. Eu cred că în România trebuie să ne preocupăm mai întâi, înainte de a crește vârsta de pensionare, de a crește speranța de viață a cetățenilor români, de a crește speranța de viață sănătoasă a cetățenilor români.
Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva. Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă. Deci, nu poți să pui carul înaintea boilor. Noi trebuie să ne ocupăm de viața cetățenilor români, de a le crește speranța de viață sănătoasă.
Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Atenție! Trebuie precizat că la femei vârsta de pensionare, în ianuarie 2022, este de 61 de ani și 9 luni. Vârsta standard de pensionare pentru femei va crește etapizat, până în ianuarie 2030, când va ajunge la 63 de ani.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat de ce e necesară, în opinia sa, eliminarea din PNRR a procentului de 9,4% din PIB pentru pensii.
Ce presupune intenția de renegociere a PNRR
„Aș vrea să înțelegem un pic și ce presupune intenția de renegociere a PNRR. Vreau să spun lucrurile exact așa cum sunt! Nu ne dorim să punem în pericol implementarea acestui program. Însă sunt elemente care ne duc la această discuție privind PNRR-ul. Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist. În România, noțiunea de pensie specială nu există. Sunt indemnizații și pensii de serviciu stabilite și plătite în baza unor legi speciale și sunt pensii militare de stat. Procentul de plată, anul acesta, pentru pensiile din sistemul public, pe contributivitate, este de 8%. Gândiți-vă că tot prin PNRR este asumată rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii.
Rezolvarea acestor inechități nu se poate face decât în doi pași: anume o lege – noi avem Legea. Discutăm cu Banca Mondială, în cadrul acelui acord pe asistență, pe tehnică, pe baza legii. Dacă e să o îmbunătățim, o îmbunătățim, sigur. Avem legea, dar următorul pas este impactul bugetar. Să spui că în interiorul unui procent de 9,4% intră toate pensiile, inclusiv cele stabilite și plătite în baza unor legi speciale, inclusiv cele din Apărare și Ordine Publică și să spui că mai rezolvi și inechitățile – nu este profesionist. De ce? Pentru că nu se poate așa ceva.
Pe de altă parte, Comisia Europeană ne cere, de asemenea, să reducem gradul de sărăcie și excluziune socială, iar acest lucru se poate face doar prin mărirea alocațiilor, salariilor și pensiilor. În România sunt familii cu mai mulți copii, care câștigă foarte puțin. Mai sunt familii monoparentale, unde un singur părinte se îngrijește de copii. Cu un venit mic la doi, trei copii, gândiți-vă ce situație este acolo.
Așadar, pe de-o parte, ca să reduc nivelul de sărăcie, trebuie să cresc pensiile, pentru că ne referim la acel procent. Iar, pe de altă parte, un partid (n.r. – USR) a scris în PNRR, fără să-i fie solicitat de nimeni, fără să fie o adresă din partea profesioniștilor și aici mă refer la Ministerul Muncii, că pensiile din sistemul public de stat și cele așa-zise speciale să nu depășească 9,4% din PIB. Din punctul PSD de vedere, asistăm la o situație de blocaj, pentru că ni se solicită să dăm mai mult, să reducem gradul de sărăcie, dar și să ne coste mai puțin. Nu este plauzibilă o astfel de situație”, a declarat, în exclusivitate pentru Bugetul.ro, Marius Budăi.
