Folosirea inteligenței artificiale în companii aduce în prim-plan responsabilitatea celor care iau deciziile, nu doar performanțele tehnologiei. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a susținut necesitatea unor mecanisme clare de conducere și supraveghere, într-o intervenție prezentată la reuniunea Comitetului OCDE pentru Guvernanță Corporativă și relatată pe 9 noiembrie 2026.
Mesajul privește felul în care societățile, în special cele listate, înțeleg și controlează utilizarea acestor instrumente. Declarațiile descriu o poziție exprimată într-o dezbatere internațională, nu anunțul adoptării unei legi noi sau al intrării imediate în vigoare a unor obligații pentru toate firmele.
Conducerea trebuie să înțeleagă tehnologia folosită
În centrul intervenției se află consiliile de administrație. Potrivit președintelui ASF, acestea trebuie să poată evalua implicațiile inteligenței artificiale, oportunitățile pe care le deschide și riscurile asociate. Introducerea unor asemenea sisteme în activitatea curentă nu înlocuiește responsabilitatea conducerii pentru deciziile societății.
Discuția urmărește integrarea tehnologiei în structurile și practicile de guvernanță corporativă. Accentul cade, așadar, pe organizarea companiei și pe capacitatea sa de supraveghere, nu pe prezentarea unui anumit produs informatic. În această abordare, înțelegerea efectelor asupra afacerii precedă evaluarea modului în care sunt gestionate riscurile.
Petrescu a participat la cea de-a 52-a reuniune a comitetului specializat al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Sesiunea dedicată inteligenței artificiale a oferit cadrul pentru discutarea responsabilităților conducerii, alături de reprezentanți ai autorităților și instituțiilor din statele membre.
Reguli adaptate fiecărei companii
Președintele ASF a pledat pentru proporționalitate în reglementare și supraveghere. Criteriul invocat este influența pe care inteligența artificială o are asupra modelului de afaceri, strategiei și profilului de risc. Prin urmare, poziția prezentată nu presupune tratarea tuturor societăților ca și când ar utiliza tehnologia în același fel.
Specificul fiecărei companii contează în stabilirea unei abordări adecvate. O evaluare a utilizării inteligenței artificiale trebuie legată de activitatea reală a societății și de locul ocupat de aceasta în procesele sale. Această legătură este esențială pentru a înțelege de ce supravegherea nu poate fi redusă la simpla existență a tehnologiei.
Intervenția nu a fost însoțită, în informațiile prezentate, de un calendar pentru introducerea unor cerințe noi. Nu sunt indicate sancțiuni, termene de conformare ori o listă de obligații tehnice. Pentru companii, mesajul anunțat rămâne unul despre responsabilitate, evaluare și adaptarea mecanismelor interne.
Dezbaterea privește atât oportunitățile, cât și riscurile tehnologiei. Poziția prezentată nu echivalează cu o interdicție de utilizare a inteligenței artificiale în societățile listate.
Verificarea formală nu este suficientă
Un alt subiect al reuniunii a fost evoluția codurilor de guvernanță corporativă. Alexandru Petrescu a prezentat experiența României și a susținut că monitorizarea trebuie să contribuie la aplicarea efectivă a standardelor, nu să se limiteze la constatarea respectării unor reguli.
În această viziune, aplicarea codului trebuie analizată împreună cu structurile, practicile și procesele interne ale societăților. Este o evaluare mai amplă a funcționării companiei, în care regulile scrise și modul concret de organizare sunt privite împreună, nu ca două aspecte independente.
Accesul la finanțare și protecția investitorilor
Agenda a inclus și ofertele secundare de acțiuni. Președintele ASF a evidențiat utilitatea comparațiilor realizate la nivelul OCDE, prin care autoritățile naționale își pot raporta cerințele și practicile la evoluțiile internaționale și pot identifica diferențele dintre sistemele analizate.
Scopul acestor exerciții este evaluarea echilibrului dintre accesul companiilor la capital și protejarea investitorilor. Reuniunea a abordat, de asemenea, piețele pentru control corporativ și gestionarea capitalului uman, ceea ce plasează dezbaterea despre inteligența artificială într-un cadru mai larg al transformărilor economice.
România și evaluarea încheiată în 2025
România a primit în aprilie 2025 avizul formal al Comitetului OCDE pentru Guvernanță Corporativă. Acesta a confirmat încheierea evaluării din domeniu și alinierea politicilor naționale la standardele internaționale. Avizul respectiv este un reper separat de discuția actuală despre utilizarea inteligenței artificiale.
Potrivit președintelui ASF, participarea României la activitatea comitetului continuă. El leagă guvernanța corporativă de transparență, responsabilitate, drepturile acționarilor și dezvoltarea durabilă a societăților. Mesajul transmis companiilor este că încrederea pe termen lung depinde de aplicarea acestor principii, inclusiv atunci când instrumentele folosite în activitate se schimbă.
Surse: Capital.ro.
