România urmărește să participe la reconstrucția Ucrainei prin companii din construcții, energie, transporturi și industrie, folosind proximitatea geografică și legăturile comerciale cu țara vecină. Oficialii români vorbesc despre oportunități de investiții și parteneriate pe termen lung, într-un proces care necesită finanțări foarte mari.
Oportunitățile prezentate nu reprezintă, prin ele însele, contracte deja atribuite firmelor românești. Reconstrucția este discutată atât pentru perioada de după război, cât și în legătură cu lucrările care se desfășoară deja, în pofida atacurilor asupra Ucrainei.
Nevoi de aproape 600 de miliarde de dolari
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat necesități de redresare și reconstrucție estimate la aproape 600 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Suma privește amploarea efortului ucrainean, nu o alocare destinată exclusiv României.
Oficialul a arătat că, la Gdańsk, în luna iunie, au fost semnate 160 de acorduri în valoare de peste 10 miliarde de euro. El a subliniat că refacerea rețelelor electrice, drumurilor, podurilor și locuințelor continuă în timpul atacurilor rusești.
Din perspectiva prezentată de ministru, proiectele privesc nu doar infrastructura, ci și reluarea producției întreprinderilor și restabilirea serviciilor esențiale pentru comunități. România dorește să contribuie ca partener pe termen lung, cu beneficii economice de ambele părți ale frontierei.
Portul Constanța și legăturile de transport
Primul avantaj enumerat de Alexandru Nazare este conectivitatea. Frontiera comună, portul Constanța și porturile dunărene oferă legături către Ucraina, în special către regiunile din sudul țării vecine.
Prin culoarele de solidaritate, aceste conexiuni au contribuit la menținerea fluxurilor comerciale ucrainene. Ministrul propune valorificarea experienței prin modernizarea punctelor de trecere a frontierei, a drumurilor și a legăturilor feroviare.
O altă direcție indicată este coordonarea mai strânsă între porturile de pe Dunăre. Pentru firmele românești, transportul și logistica apar astfel printre domeniile în care apropierea geografică poate fi transformată în cooperare economică.
Energia, un domeniu de cooperare regională
Al doilea avantaj prezentat de ministrul Finanțelor este energia. Prima producție de gaze din proiectul Neptun Deep este așteptată în 2027, termen pe care oficialul îl leagă de creșterea contribuției României la aprovizionarea regională.
Capacitatea de producție a României și capacitatea de stocare a Ucrainei sunt considerate complementare în această perspectivă. Nazare a menționat și interconexiunile electrice, precum și investițiile necesare pentru rețele energetice mai rezistente.
Aceste direcții descriu posibilități de colaborare între cele două țări. Ele presupun dezvoltarea unor proiecte și parteneriate, nu doar existența resurselor naturale sau apropierea dintre rețelele energetice.
Ce pot aduce firmele românești
Relațiile de afaceri și experiența integrării europene formează al treilea avantaj identificat de ministru. Companiile românești cunosc regiunea și au experiență în aplicarea standardelor Uniunii Europene, în achiziții publice și în derularea proiectelor finanțate internațional.
Parteneriatele cu firme ucrainene ar putea folosi această experiență în construcții, logistică și energie. În același timp, cooperarea este prezentată ca o modalitate de dezvoltare a capacităților locale din Ucraina.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a evidențiat și experiența companiilor românești din industrie. El consideră că valorificarea avantajelor geografice și economice cere o viziune coerentă, investiții și parteneriate internaționale solide.
Finanțare privată și protecția investițiilor
Potrivit președintelui ASF, amploarea reconstrucției depășește capacitatea resurselor publice. Capitalul privat va fi necesar, iar piețele de capital pot contribui prin finanțări pe termen lung și fonduri de investiții specializate.
O componentă importantă este administrarea riscurilor într-un mediu afectat de război. Mecanismele de asigurare, reasigurare și garantare pot influența disponibilitatea investitorilor de a finanța proiecte de infrastructură și dezvoltare economică.
Reconstrucția Ucrainei este menționată între prioritățile programului de guvernare românesc. Direcția prezentată de oficiali presupune cooperare între autoritățile de la București și Kiev, dar și participarea mediului de afaceri, a societății civile și a mediului academic.
Printre exemplele de cooperare bilaterală prezentate se află inaugurarea noului pod peste Tisa, pe 8 octombrie. Conexiunile de acest fel sunt incluse în argumentele oficialilor pentru dezvoltarea relațiilor economice.
Surse: Digi24
