România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale în întreprinderi, potrivit datelor Eurostat pentru 2025, prezentate într-un comunicat al companiei Roweb. Proporția exactă este de 5,2% și privește firmele cu cel puțin 10 persoane ocupate, nu totalitatea afacerilor înregistrate în țară.
Diferența dintre România și media europeană
La nivelul Uniunii Europene, 20% dintre întreprinderile din categoria analizată utilizau tehnologii de inteligență artificială. În România, ponderea se limita la aproximativ 5%, ceea ce explică formularea potrivit căreia circa 95% dintre companiile vizate nu foloseau asemenea instrumente.
Anul de referință al acestei comparații este 2025. Datele au fost readuse în atenție pe 4 noiembrie 2026, odată cu prezentarea unor probleme de organizare întâlnite în sectorul medical. Momentul publicării comunicatului nu schimbă perioada pentru care a fost măsurată utilizarea tehnologiei în firme.
În fruntea comparației europene se află Danemarca, unde ponderea ajunge la 42%. Finlanda înregistrează 37,8%, iar Suedia 35%. Valorile arată diferențe mari între economiile europene în privința răspândirii acestor instrumente în activitatea întreprinderilor.
Ce măsoară procentul de 5,2%
Indicatorul se referă la utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială în companii. El nu descrie numărul persoanelor care au încercat o aplicație și nici frecvența cu care populația folosește asemenea servicii în scop personal. Unitatea urmărită în statistica citată este întreprinderea.
La fel de importantă este condiția privind dimensiunea firmei: cercetarea menționată include întreprinderi cu minimum 10 persoane ocupate. Procentul nu trebuie extins automat asupra fiecărei microafaceri, asupra persoanelor care lucrează pe cont propriu sau asupra întregii economii, indiferent de forma de organizare.
Adoptarea unei tehnologii și rezultatele obținute din folosirea ei sunt însă lucruri diferite. O companie poate introduce un instrument fără să atingă imediat economiile urmărite. Tocmai această diferență apare într-o altă cercetare citată în comunicat, referitoare la așteptările conducerilor și la productivitate.
Programările medicale, un exemplu de utilizare
Roweb aduce în discuție activitatea clinicilor medicale și stomatologice, unde preluarea solicitărilor telefonice poate influența programările. Potrivit studiului prezentat de companie, 4 din 10 solicitări de programare medicală eșuează la primul apel. Acest rezultat privește solicitările analizate, nu toate contactele medicale din România.
În 48,9% dintre situațiile de eșec, problema identificată este lipsa disponibilității sau absența unei alternative clare pentru pacient. Așadar, dificultatea nu se reduce la faptul că cineva răspunde sau nu la telefon, ci poate ține și de soluția oferită persoanei care sună.
Când există posibilitatea unei programări în aceeași zi, rata de finalizare indicată ajunge la 88,35%. Pentru disponibilitatea neclară sau amânată este raportată o rată de 5,84%. Rezultatele sunt prezentate ca asocieri observate în studiu, fără să demonstreze că introducerea unui anumit produs ar reproduce automat aceleași valori.
Puțini români își fac programarea pe internet
O altă comparație, de această dată pentru 2024, privește utilizarea unui site sau a unei aplicații pentru programări medicale. Doar 9,1% dintre români au folosit această modalitate, față de 39,8% la nivelul Uniunii Europene, conform datelor Eurostat citate în comunicat.
Această statistică descrie comportamentul persoanelor care caută servicii medicale, nu adoptarea inteligenței artificiale în firme. Cele 2 procente au baze diferite și nu pot fi folosite ca și cum ar măsura același lucru. Împreună, ele ilustrează aspecte distincte ale digitalizării.
Aproximativ 19% dintre apelurile către clinici sunt exclusiv cereri de informații, potrivit analizei prezentate. Întrebările privesc prețurile, serviciile, condițiile consultațiilor sau decontarea prin asigurări. În aceste cazuri, interlocutorul nu solicită neapărat și o programare în timpul aceleiași convorbiri.
Așteptările privind economiile și rezultatele obținute
Cercetarea Gartner publicată pe 26 octombrie 2026, citată în aceeași prezentare, arată că 77% dintre membrii consiliilor de administrație se așteaptă la productivitate mai mare și costuri mai mici prin inteligența artificială. Numai 3% dintre organizații depășesc însă obiectivele de economisire prin productivitate.
Totodată, 38% dintre companiile analizate au depășit bugetele alocate acestei tehnologii, iar 85% intenționează să majoreze investițiile în anul următor. Sunt rezultate ale unei cercetări distincte, nu procente calculate exclusiv pentru firmele românești. Ele arată de ce investiția și beneficiul efectiv trebuie evaluate separat.
România: 5,2% dintre întreprinderile cu minimum 10 persoane ocupate foloseau tehnologia în 2025.
Media UE pentru același indicator: 20%.
Programări medicale prin site sau aplicație, în 2024: 9,1% în România și 39,8% în UE.
Surse: Antena 3 CNN.
