România înregistrează cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. La sfârșitul anului 2025, costul mediu al finanțării datoriei publice a ajuns la 5,2%, plasând țara noastră pe primul loc într-un clasament nefavorabil.
România, lider european la costul datoriei
Datele Eurostat arată o realitate îngrijorătoare pentru economia românească. Cu un cost al datoriei de 5,2%, România depășește semnificativ media europeană și se situează în fața altor state cu provocări fiscale notabile. Polonia ocupă locul al doilea în acest clasament, cu un cost al datoriei de 4,5%, urmată de Cehia (3,1%) și Italia (3%).
La polul opus, statele cu cel mai redus cost al finanțării datoriei publice sunt Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Olanda (1,7%) și Germania (1,8%). Franța, Finlanda și Suedia înregistrează toate un cost de 1,9%, semnificativ mai mic decât cel al României.
Creștere accelerată față de 2024
Comparativ cu anul 2024, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale costului datoriei publice din Uniunea Europeană. Avansul de 0,3 puncte procentuale plasează țara noastră alături de Lituania și Danemarca în topul creșterilor. Polonia a înregistrat o creștere de 0,2 puncte procentuale.
În același timp, șapte state membre au reușit să reducă costul finanțării datoriilor publice. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Estonia (minus 0,8 puncte procentuale), Suedia (minus 0,3 puncte procentuale) și Croația (minus 0,2 puncte procentuale).
Risc valutar major: 53% din datorie în monedă străină
Un alt aspect îngrijorator evidențiat de Eurostat este structura datoriei publice a României. La sfârșitul anului 2025, 53% din datoria publică era denominată în valută, ceea ce expune țara la riscuri semnificative legate de fluctuațiile cursului de schimb. Doar Bulgaria prezintă o situație mai critică, cu 75% din datorie în monedă străină.
Alte state cu ponderi semnificative ale datoriei în valută includ Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Statele cu datorie preponderent în monedă națională sunt mai puțin vulnerabile la șocurile cursului valutar.
Datoria publică crește accelerat
Pe lângă costul crescut al finanțării, România se confruntă și cu o creștere rapidă a raportului datorie/PIB. Între sfârșitul anului 2024 și sfârșitul anului 2025, acest indicator a crescut cu 4,5 puncte procentuale, una dintre cele mai mari creșteri din UE, alături de Finlanda (6,2 puncte procentuale), Bulgaria (6 puncte procentuale) și Polonia (4,8 puncte procentuale).
La nivelul Uniunii Europene, 12 din cele 27 de state membre au declarat un raport datorie/PIB mai mare de 60%. Cinci țări depășesc pragul de 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). România se situează încă sub pragul de 60%, însă tendința de creștere rapidă generează îngrijorare în rândul analiștilor economici.
Cele mai scăzute niveluri ale datoriei publice raportate la PIB se înregistrează în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%).
Implicații pentru bugetul de stat
Combinarea unui cost ridicat al datoriei cu o pondere semnificativă în valută și o tendință de creștere accelerată creează presiuni majore asupra bugetului de stat. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică consumă resurse care ar putea fi direcționate către investiții sau servicii publice.
Analiștii financiari avertizează că, în contextul incertitudinilor economice globale și al presiunilor inflaționiste, menținerea unui cost atât de ridicat al finanțării ar putea limita capacitatea Guvernului de a răspunde la eventuale crize economice viitoare.
Surse: Eurostat, Agerpres
