De la divorțul politic dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană au trecut mai mulți ani, însă efectele Brexitului continuă să se facă simțite tot mai puternic în viața cetățenilor europeni care au ales să trăiască și să lucreze în Marea Britanie. Românii, care reprezintă unul dintre cele mai numeroase grupuri de imigranți din Insulă, se confruntă acum cu noi reguli stricte care ar putea duce la o reîntoarcere masivă acasă.
Noi reguli pentru cetățenii europeni începând cu 2026
Începând cu data de 25 februarie 2026, autoritățile britanice au introdus o nouă cerință obligatorie pentru toți cetățenii europeni, inclusiv pentru români, care doresc să călătorească în Regatul Unit. Aceștia trebuie să obțină Autorizația Electronică de Călătorie, cunoscută sub denumirea de ETA, înainte de a intra pe teritoriul britanic. Măsura a fost anunțată de reprezentanții Ambasadei Marii Britanii la București și se aplică atât pentru scopuri turistice, cât și pentru vizite sau șederi scurte. Costul autorizației este de 20 de lire sterline, iar lipsa acesteia poate duce la refuzul intrării în țară.
Pe lângă ETA, există însă o preocupare mult mai mare pentru cei care locuiesc deja în Marea Britanie. Sistemul de rezidență post-Brexit, cunoscut sub numele de EU Settlement Scheme, a acordat două tipuri de statut: pre-settled, pentru cei care au locuit mai puțin de cinci ani consecutivi, și settled, pentru cei care au depășit această perioadă. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 6,2 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene au solicitat un statut de ședere după Brexit, iar 1,4 milioane dintre aceștia încă dețin pre-settled status, ceea ce înseamnă că dreptul lor de ședere este temporar și condiționat.
Riscul de expirare a dreptului de ședere
Statutul de pre-settled acordă dreptul de a locui în Marea Britanie pentru o perioadă de cinci ani. Odată ce această perioadă expiră, persoanele respective trebuie să solicite trecerea la settled status, în caz contrar riscând să-și piardă dreptul de ședere. Home Office, departamentul britanic de interne, a anunțat deja că a început să anuleze automat statutul celor care nu mai locuiesc efectiv în Regatul Unit sau care nu au îndeplinit condițiile necesare pentru prelungire. Această măsură a creat panică în rândul comunităților de români, polonezi și italieni, care reprezintă cele mai mari grupuri de cetățeni europeni afectați.
Experții în imigrare atrag atenția că mulți români care au pre-settled status nu sunt pe deplin conștienți de termenele limită sau de documentația necesară pentru a obține settled status. Lipsa informării corecte, combinată cu procedurile birocratice complexe, poate duce la situații în care persoane care au locuit și au contribuit legal la economia britanică timp de ani de zile se trezesc brusc fără drept de ședere. Consecințele sunt grave: pierderea locului de muncă, a accesului la serviciile medicale și, în cele din urmă, posibila deportare.
Românii, cel mai numeros grup de solicitanți
Datele publicate de autoritățile britanice arată că românii au depus cele mai multe cereri pentru dreptul de ședere în Marea Britanie după Brexit. Dintre cele aproximativ 600.000 de solicitări inițiale, 38.000 au fost formulate de cetățeni români, plasându-i pe primul loc în topul european. Până pe 28 februarie 2021, aproape 730.000 de români obținuseră deja dreptul de ședere, fie sub formă de pre-settled, fie de settled status. Aceste cifre reflectă dimensiunea comunității românești din Regatul Unit și impactul pe care noile reguli îl pot avea asupra ei.
Pentru mulți dintre acești români, întoarcerea în țară nu este o opțiune simplă. Mulți și-au construit vieți întregi în Marea Britanie, au copii născuți acolo, case și locuri de muncă stabile. Revenirea în România ar însemna nu doar o schimbare majoră de viață, ci și provocări legate de recunoașterea calificărilor, de găsirea unui loc de muncă echivalent și de reintegrarea într-o societate pe care unii au părăsit-o de ani de zile.
Contextul politic și economic
Brexitul a fost promovat de susținătorii săi ca o modalitate de a red controlul asupra granițelor britanice și de a limita imigrația. În practică, însă, Marea Britanie a rămas dependentă de forța de muncă europeană în sectoare cheie precum sănătatea, construcțiile, agricultura și serviciile. Noile restricții riscă să creeze deficite de personal în aceste domenii, în timp ce cetățenii europeni se confruntă cu incertitudine și anxietate.
Pe plan intern, autoritățile românești se pregătesc pentru un posibil val de reîntoarcere. Ministerele relevante discută despre programe de reintegrare profesională, despre recunoașterea diplomelor obținute în străinătate și despre sprijinul pentru familiile care se întorc. Deocamdată, însă, aceste măsuri sunt într-o fază incipientă, iar cei care se întorc acasă descoperă adesea că România nu le poate oferi aceleași oportunități salariale sau de carieră ca Marea Britania.
Perspective pentru viitor
Specialiștii în relații internaționale estimează că tensiunile create de Brexit vor continua să afecteze relația dintre Regatul Unit și statele membre ale Uniunii Europene pentru mulți ani de acum încolo. Cetățenii europeni, inclusiv românii, sunt prinși la mijloc într-un joc politic pe care nu l-au provocat, dar ale cărui consecințe le suportă direct. Până când nu vor exista acorduri clare și proceduri simplificate, incertitudinea va domina viețile a milioane de oameni.
În acest context, românii din Marea Britanie trebuie să fie extrem de vigilenți cu privire la statutul lor de ședere, să urmărească atent comunicările Home Office și să se pregătească pentru toate scenariile posibile, inclusiv pentru cel al reîntoarcerii în țară. Viitorul lor în Regatul Unit depinde acum nu doar de deciziile lor personale, ci și de evoluția politică a unei țări care a ales să meargă singură pe un drum tot mai accidentat.
Surse: stiripesurse.ro, capital.ro, adevarul.ro, diasporainternational.com, ziarulromanesc.at, gandul.ro
