Cum a început duelul Oprea versus Gheorghiu
Confruntarea publică dintre cei doi politicieni a început pe 6 mai, când Radu Oprea a lansat o serie de critici la adresa Oanei Gheorghiu în scandalul privind listarea la bursă a companiilor de stat. "Spun simplu: prăduiești acțiunile la companiile de stat superprofitabile pe bani puțini și direct cui vrei tu", a afirmat atunci fostul secretar general din partea PSD.
Oana Gheorghiu i-a replicat pe 8 mai, afirmând că România a pierdut sute de milioane de euro pe cererea de plată numărul trei și că "cei responsabili încearcă astăzi să își acopere incompetența aruncând cu acuzații în stânga și în dreapta". Ea a menționat că pe 15 aprilie 2023 România a depus oficial cererea de plată numărul trei, moment la care s-a asumat că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite.
Dezvăluirile lui Radu Oprea despre cronologie
Pe 10 mai, Radu Oprea a revenit cu noi precizări care contestă afirmațiile vicepremierului. Acesta a demonstrat printr-o simplă căutare pe Google că cererea de plată numărul trei a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023, așa cum susținuse Gheorghiu. Această diferență de opt luni este crucială pentru stabilirea responsabilităților.
"De ce contează? Pentru că în decembrie 2023, Secretarul General al Guvernului, coordonatorul legal al reformei, nu era PSD. Era PNL. Și tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440. Am mutat lanterna – și parcă s-a aprins altfel lumina", a explicat Oprea pe rețelele sociale.
Detaliul cel mai important evidențiat de fostul secretar general nu este însă ce omite doamna vicepremier din cronologie, ci ce spune Comisia Europeană în motivarea deciziei. Comisia invocă explicit Decizia 572 din 2025, adică exact comitetul pe care Oana Gheorghiu l-a reactivat și pe care îl conduce, ca factor care a diluat funcțiile principale ale AMEPIP și a creat o structură paralelă de guvernanță corporativă.
Contextul pierderii banilor din PNRR
Scandalul de bază a pornit pe 2 mai, după ce Comisia Europeană a comunicat Guvernului Bolojan că România va primi 350 de milioane de euro din banii suspendați, dar va pierde aproape 459 de milioane de euro pentru neîndeplinirea a patru jaloane din cererea de plată numărul trei. Decizia Comisiei a venit după mai bine de doi ani de la cererea depusă în decembrie 2023 de Guvernul român condus atunci de Marcel Ciolacu.
Ministrul proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, i-a acuzat pe fostul ministru al proiectelor europene, Adrian Câciu, și pe fostul premier Marcel Ciolacu că au mințit în decembrie 2023, când au prezentat Comisiei Europene ca fiind îndeplinite jaloane din PNRR care, în realitate, nu erau finalizate.
În replică, Adrian Câciu l-a numit pe Pîslaru "incompetent obraznic" și a afirmat că de fapt actualul ministru a pierdut aproximativ 7,4 miliarde de euro din PNRR. "Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 de milioane de euro aferente jalonului 215. Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 de milioane de euro din acest jalon", a scris Câciu pe Facebook.
Implicațiile politice și economice
Oana Gheorghiu a petrecut aproape șapte luni ca vicepremier în Guvernul Bolojan, până la moțiunea de cenzură din 5 mai. Acuzațiile aduse de Radu Oprea pun sub semnul întrebării managementul reformelor din PNRR în perioada guvernării liberale și pot avea implicații politice semnificative în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern.
Pierderea a aproape 200 de milioane de euro reprezintă un eșec major pentru absorbția fondurilor europene și pune presiune suplimentară pe bugetul de stat într-un moment de criză economică și politică. Decontarea publică a responsabilităților pentru acest eșec se desfășoară acum în spațiul public, cu acuzații reciproce între principalii actori implicați în gestionarea PNRR.
Specialiștii în fonduri europene atrag atenția că aceste dispute politice nu fac decât să afecteze și mai mult credibilitatea României în fața Comisiei Europene și să complice negocierile pentru viitoarele cereri de plată. Momentul este cu atât mai delicat cu cât România trebuie să demonstreze capacitatea de a implementa reformele asumate pentru a evita pierderi suplimentare.
Surse: Libertatea, Ziarul Financiar, declarații publice Radu Oprea, declarații publice Adrian Câciu
