Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, a dezvăluit marți, în cadrul conferinței de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională – IFA România, o schemă prin care aproximativ 400 de milioane de euro au fost pierduți la bugetul de stat. Această sumă provine din datoriile neachitate de circa 80.000 de societăți comerciale care au găsit o metodă de a eluda sistemul fiscal.
Cum funcționează schema de evaziune
Conform declarațiilor șefului ANAF, cele aproximativ 80.000 de societăți comerciale au acumulat datorii totale de 2,3 miliarde de lei (echivalentul a circa 400 de milioane de euro) la bugetul de stat. Problema majoră este că aceste firme nu mai au conturi bancare active, ceea ce face imposibilă instituirea de popriri pentru recuperarea sumelor datorate.
„Nu putem profilurile astea de contribuabili să le tratăm la fel cu cei care își plătesc taxele, ba chiar cu două zile mai devreme, să fie siguri că au intrat banii”, a declarat Adrian Nica, subliniind diferența de tratament necesară între contribuabilii onești și cei care aleg să evite obligațiile fiscale.
12.000 de contribuabili cu risc ridicat identificați
ANAF a demarat o analiză de risc centralizată pentru a identifica contribuabilii cu comportament fiscal problematic. Până în prezent, au fost identificați aproximativ 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat. Aceștia vor face obiectul unor controale amănunțite în perioada următoare.
„Încercăm să cunoaștem contribuabilii. Suntem într-un proces de pregătire cu colegii pentru a verifica dacă ceea ce am făcut cu robotul, ca să zic mai plastic, se confirmă în teren. Asta vom face pas cu pas. ANAF are nevoie să-și împartă contribuabilii între contribuabili onești și contribuabili care aleg altă cale”, a explicat șeful ANAF.
Scheme de fraudă din start
Adrian Nica a susținut că există contribuabili care își înființează scheme de fraudă chiar de la începutul activității. ANAF a pus în funcțiune indicatori de pre-insolvență pentru a identifica astfel de cazuri.
„O companie care are profitabilitate lucrând cu statul de peste 40% față de prețul mediu de profitabilitate în domeniu, are eșalonare de plată la ANAF, n-are niciun activ pe această firmă, arată clar că ea e construită să intre la un moment dat în insolvență cu ce datorii are. E un capăt de conductă, așa cum îi spunem noi”, a explicat președintele ANAF.
Digitalizarea și inteligența artificială, arme împotriva evaziunii
ANAF lucrează la dezvoltarea unui model propriu de inteligență artificială pentru a identifica și combate mai eficient fraudele fiscale. Acest sistem nu este un AI clasic din piață, ci unul internalizat și adaptat specific nevoilor instituției.
„Pentru ANAF devine o provocare să stabilim cine e beneficiarul real al banilor. Încercăm să facem asta în fiecare zi. Cu modelul de AI definit la nivelul ANAF, internalizat, sunt ferm convins că în următoarele 3 – 4 luni o să vedeți efectele benefice”, a adăugat Adrian Nica.
Comparație cu alte pierderi ale statului
Cei 400 de milioane de euro reprezintă o sumă semnificativă, comparabilă cu două treimi din suma pe care România a fost condamnată să o plătească către compania americană Pfizer pentru vaccinuri anti-COVID (600 de milioane de euro). Această comparație pune în evidență dimensiunea problemei evaziunii fiscale și necesitatea unor măsuri mai dure împotriva celor care fraudează bugetul.
Evenimentul IFA România
Lansarea oficială a IFA România a avut loc marți în prezența unor reprezentanți ai autorităților publice, experți fiscali, antreprenori, economiști, consultanți și lideri din mediul de afaceri. IFA România este afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), una dintre cele mai importante organizații internaționale dedicate fiscalității, cu sediul în Olanda.
Asociația își propune să devină o platformă independentă și neutră de dialog între autorități, mediul academic, consultanți fiscali, avocați, economiști, reprezentanți ai companiilor și specialiști din domeniul fiscalității internaționale, într-un context economic și fiscal aflat într-o continuă transformare.
Surse: HotNews, Agerpres
