Băncile comerciale din România au înregistrat un excedent mediu zilnic de lichiditate de 36,3 miliarde de lei în luna aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Această valoare reprezintă o creștere cu 0,9 miliarde de lei față de luna precedentă, dar rămâne sub nivelul de 45 de miliarde de lei înregistrat în februarie.
Contextul macroeconomic și presiunile asupra leului
Atât luna martie, cât și aprilie au fost marcate de întețirea presiunilor de depreciere a monedei naționale, în contextul unor șocuri economice suprapuse. În martie, efectele războiului din Iran asupra cotațiilor produselor energetice s-au resimțit puternic în piețele financiare ale țărilor emergente.
În regiunea Europei Centrale și de Est, monedele s-au depreciat în mare parte din martie, iar randamentele la titlurile de stat au cunoscut o creștere semnificativă. În cazul României, leul a fost ținut aproape pe loc de intervențiile BNR, la un nivel de sub 5,1 lei pentru un euro.
În aprilie însă, când presiunea războiului din Golf s-a ameliorat pe fondul armistițiului SUA-Iran, în plan local au apărut alte forțe care au presat activele în lei. Partidul Social Democrat a ieșit de la guvernare și a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR împotriva cabinetului Bolojan. Mișcarea politică s-a intensificat la finele lunii aprilie, când cursul a început să crească și să spargă pragul apărat de BNR timp de un an.
Intervențiile BNR și evoluția rezervelor valutare
Cursul euro-leu a urcat pe piața interbancară până la aproape 5,3 lei pentru un euro, stabilind un nou record istoric, pentru ca ulterior să coboare la nivelul de 5,22-5,23 lei. Rezervele valutare ale Băncii Naționale au scăzut cu 2,2 miliarde de euro în aprilie, din care aproximativ 1,8 miliarde de euro reprezintă evoluții explicate de posibile intervenții în piața valutară.
Când BNR vinde valută și cumpără lei, lichiditatea din piață scade, intervențiile valutare funcționând ca un instrument de sterilizare. Pe de altă parte, excesul de lichiditate este alimentat de intrările de fonduri europene și de împrumuturile în valută ale guvernului.
Acestea sunt schimbate direct la BNR, care emite lei noi contra valută – rezerva valutară crește, dar crește și emisiunea monetară. Trezoreria statului împarte leii în țară pentru plata obligațiilor diverse, sume care în cele din urmă ajung în sectorul bancar, sub formă de depozite overnight.
Dobânzile și plasamentele bancare
Sumele plasate în bănci depășesc nivelul necesar al acestora și sunt plasate mai departe la facilitatea de depozit a BNR, care poartă o dobândă de 5,5% pe an, comparativ cu rata cheie de 6,5%, la care BNR ține operațiunile de politică monetară.
Faptul că lichiditatea nu a crescut mai mult în aprilie sugerează că intervențiile BNR au avut efect în absorbția surplusului de lei din piață. Această evoluție reflectă echilibrul fragil din sistemul financiar românesc, care se confruntă simultan cu presiuni valutare și cu exces de lichiditate în lei.
Surse: Banca Națională a României, Profit.ro
