NEWS ALERT

actual  /  Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, mesaj din Turcia: România a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis într-o conferinţă de presă comună, la Ankara, cu omologul său turc, Mervlut Cavusoglu, că țara noastră a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră.         "Un loc important în discuţiile noastre l-a avut şi securitatea în regiunea Mării Negre. Am discutat despre modalităţile optime de cooperare, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO (...) România a fost constant preocupată să identifice soluţii pentru a spori securitatea la Marea Neagră", a spus ministrul Aurescu, în conferinţa de presă comună cu Cavusoglu. Şeful diplomaţiei române a vorbit astfel despre crearea unui grup de lucru comun în care Turcia şi România să discute "cele mai importante aspecte care ţin de Marea Neagră, de securitatea la Marea Neagră, de dezvoltarea economică, asigurarea libertăţii de navigaţie".

"Este evident că trebuie să sporim capacitatea NATO de cunoaştere strategică şi de cunoaştere situaţională a evoluţiilor de securitate din Marea Neagră", a spus Aurescu. El a menţionat în acest context şi crearea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, anume mecanismul şedinţelor comune de guvern. "Acest mecanism ne permite o abordare structurată, o abordare care să permită stimularea într-un mod şi mai coordonat şi mai organizat a dezvoltării relaţiilor noastre pe diverse planuri", a adăugat Aurescu. Privind perspectiva aderării Suediei şi Finlandei la NATO, ministrul român de Externe a apreciat că acest lucru va "reprezenta un plus pentru securitatea spaţiului euroatlantic în ansamblul său, mai ales în actualul context geopolitic". "Faptul că două state neutre până la declanşarea acestui război al Rusiei împotriva Ucrainei au decis să îşi abandoneze politica de neutralitate tradiţională vreme de zeci de ani şi din cauza acestui război au hotărât să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, iată un efect pentru care cred că trebuie să îi mulţumim preşedintelui Putin, din această perspectivă", a completat ministrul român. Ministrul Aurescu a avut consultări bilaterale cu ministrul turc al Afacerilor Externe, în cadrul vizitei oficiale efectuate de şeful diplomaţiei române în Republica Turcia, la invitaţia omologului său.

Cei doi miniştri au apreciat importanţa Parteneriatului Strategic pentru consolidarea legăturilor strânse între cele două state şi s-au referit la dialogul bilateral dinamic şi la nivelul foarte bun al colaborării pe diverse dimensiuni. Ei au finalizat şi convenit textul Declaraţiei politice prin care se creează Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, organizat sub forma unei reuniuni comune permanentizate a celor două Guverne, axate pe domenii strategice de interes comun, care va fi lansat în cursul anului 2023. În cadrul întrevederii a fost pus accentul pe cooperarea în domeniul energiei, recunoscut de ambii interlocutori ca un domeniu prioritar, mai ales din perspectiva provocărilor actuale. S-a convenit, astfel, intensificarea eforturilor comune în vederea asigurării securităţii aprovizionării României prin tranzitarea teritoriului Turciei, transmite AGERPRES
06.12.2022
investigații

mai multe
companii

INSTANT ARTICLES  /  Ministrul Muncii, Marius Budăi, lasă loc de o nouă majorare de pensii!

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, nu a exclus că pensiile ar putea fi majoratea încă o dată, în anul 2023. În luna ianuarie 2023, pensiile românilor vor fi majorate cu 12,5%, așa cum a decis Coaliția PNL-PSD-UDMR. Întrebat astăzi dacă pensiile ar mai putea fi majorate încă o dată în decursul anului 2023, Marius Budăi nu a exclus această variantă, informează Antena3.ro. Vezi și Începe mâine, 2 decembrie! Anunțul făcut de ministrul Muncii, Marius Budăi „În luna ianuarie pensiile vor veni majorate, așa cum coaliția politică care susține Guvernul a decis. Nu avem niciun fel de sincopă. Vom finaliza până ce facem calculele, până în 10 decembrie, pentru că noi calculăm până în 10 decembrie sumele pentru plata pensiilor pentru luna ianuarie. Imediat vom implementa și tipărirea cupoanelor de pensie, vor fi acele deschideri de conturi de la început de an, am discutat și cu Poșta Română. Ziua în care pensionarii vor primi pensia mărită va fi până pe data de 15, știți că la început de an există o procedură tehnică, aceea de deschidere de conturi. La fiecare început de an bugetar ne mobilizăm, suntem pregătiți și cu siguranță facem tot posibilul să nu fie niciun fel de întârzieri. Vor fi acele câteva zile la început de an care sunt inerente”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, joi, la Antena 3 CNN.
01.12.2022

mai multe
piața de capital

mai multe
industrie

mai multe
UE

mai multe
agricultură

agricultură  / Ministrul Agriculturii, Petre Daea: România va consemna în acest an cea mai mică producție de porumb din 2007 și până în prezent

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a transmis pentru AGERPRES că România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi.       Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022. "La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export", a precizat Daea. Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, "când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp", însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

"Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români", a transmis Petre Daea.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României. "La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României", a spus el. Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care "seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară".

"A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România", a adăugat Daea. În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut "producţiile pe care le sperau fermierii".

"Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului", a explicat şeful MADR. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 - 3 milioane de tone. La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone. Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent), transmite AGERPRES
04.12.2022

mai multe
international

mai multe
travel

INSTANT ARTICLES  /  Reacție TAROM pentru clienții săi: ‘O asemenea situație este total nerealistă’

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) va discuta varianta de suspendare a prestării oricăror servicii către operatorul național aerian TAROM până la atingerea unui plafon de 50 milioane lei sau a unei alte valori care să fie decisă de către CA, ca și inițierea de acțiuni judiciare pentru recuperarea sumelor indicate că ar fi datorate de către TAROM, inclusiv, dacă este cazul, cu formularea unei cereri de declanșare a insolvenței operatorului național, a dezvăluit Profit.ro. TAROM le transmite clienților săi că o asemenea situație este „total nerealistă”. „În urma informațiilor apărute în spațiul public în ultimele ore, conform cărora Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) ia în calcul suspendarea prestării oricăror servicii către operatorul național aerian, Compania TAROM informează clienții săi că o asemenea situație este total nerealistă, nefiind instituite sancțiuni din partea CNAB către TAROM. Înainte de orice, cu privire la relația contractuală dintre TAROM și CNAB, este foarte important să facem precizarea că TAROM se asigură prin toate mijloacele că își va îndeplini obligațiile financiare, precum și faptul că TAROM poate garanta recuperarea acestei datorii. Deși ultimii ani au fost extrem de dificili pentru toți operatorii aerieni din lume (pandemia COVID), cu atât mai mult pentru o companie greu încercată așa cum este Compania Națională de Transporturi Aeriene Române, TAROM va depune toate eforturile pentru ca obligațiile pe care le are față de partenerii săi să fie onorate. Informăm pasagerii TAROM de faptul că programul de operare al zborurilor nu va fi afectat în vreun fel, neexistând vreun un motiv de îngrijorare pentru pasagerii noștri. Totodată, reamintim că TAROM va fi mereu un partener de încredere al românilor, așa cum am dovedit-o și la debutul pandemiei de COVID-19, dar și în ultima lună, organizând zboruri umanitare, de repatriere, în sprijinul pasagerilor afectați de suspendarea operării altor companii aeriene ș.a.m.d., în condiții depline de siguranță și confort”, a transmis TAROM.
26.09.2022

mai multe
real estate

mai multe
actual

actual  /  Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, mesaj din Turcia: România a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis într-o conferinţă de presă comună, la Ankara, cu omologul său turc, Mervlut Cavusoglu, că țara noastră a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră.         "Un loc important în discuţiile noastre l-a avut şi securitatea în regiunea Mării Negre. Am discutat despre modalităţile optime de cooperare, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO (...) România a fost constant preocupată să identifice soluţii pentru a spori securitatea la Marea Neagră", a spus ministrul Aurescu, în conferinţa de presă comună cu Cavusoglu. Şeful diplomaţiei române a vorbit astfel despre crearea unui grup de lucru comun în care Turcia şi România să discute "cele mai importante aspecte care ţin de Marea Neagră, de securitatea la Marea Neagră, de dezvoltarea economică, asigurarea libertăţii de navigaţie".

"Este evident că trebuie să sporim capacitatea NATO de cunoaştere strategică şi de cunoaştere situaţională a evoluţiilor de securitate din Marea Neagră", a spus Aurescu. El a menţionat în acest context şi crearea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, anume mecanismul şedinţelor comune de guvern. "Acest mecanism ne permite o abordare structurată, o abordare care să permită stimularea într-un mod şi mai coordonat şi mai organizat a dezvoltării relaţiilor noastre pe diverse planuri", a adăugat Aurescu. Privind perspectiva aderării Suediei şi Finlandei la NATO, ministrul român de Externe a apreciat că acest lucru va "reprezenta un plus pentru securitatea spaţiului euroatlantic în ansamblul său, mai ales în actualul context geopolitic". "Faptul că două state neutre până la declanşarea acestui război al Rusiei împotriva Ucrainei au decis să îşi abandoneze politica de neutralitate tradiţională vreme de zeci de ani şi din cauza acestui război au hotărât să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, iată un efect pentru care cred că trebuie să îi mulţumim preşedintelui Putin, din această perspectivă", a completat ministrul român. Ministrul Aurescu a avut consultări bilaterale cu ministrul turc al Afacerilor Externe, în cadrul vizitei oficiale efectuate de şeful diplomaţiei române în Republica Turcia, la invitaţia omologului său.

Cei doi miniştri au apreciat importanţa Parteneriatului Strategic pentru consolidarea legăturilor strânse între cele două state şi s-au referit la dialogul bilateral dinamic şi la nivelul foarte bun al colaborării pe diverse dimensiuni. Ei au finalizat şi convenit textul Declaraţiei politice prin care se creează Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, organizat sub forma unei reuniuni comune permanentizate a celor două Guverne, axate pe domenii strategice de interes comun, care va fi lansat în cursul anului 2023. În cadrul întrevederii a fost pus accentul pe cooperarea în domeniul energiei, recunoscut de ambii interlocutori ca un domeniu prioritar, mai ales din perspectiva provocărilor actuale. S-a convenit, astfel, intensificarea eforturilor comune în vederea asigurării securităţii aprovizionării României prin tranzitarea teritoriului Turciei, transmite AGERPRES
06.12.2022

mai multe