Orașul București a găzduit cea de-a 24-a ședință a Comisiei pentru mediu, schimbări climatice și energie a Comitetului European al Regiunilor. Principalele trei subiecte de pe ordinea de zi au fost măsurile de punere în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, rolul orașelor și regiunilor în realizarea pe teren a măsurilor din pachetul UE privind energia curată și obiectivele de dezvoltare durabilă. În parteneriat cu Comisia Europeană, cu Președinția română a UE și cu Asociația Municipiilor din România, CoR participă, de asemenea, lacea de a 12-a conferință a Planului SET, intitulată „Concretizarea tranziției energetice la nivel local”, în perioada 12-14 iunie 2019.
Membrii au adoptat proiectul de aviz intitulat„Punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind energia curată: planurile energetice și climatice naționale integrate (PECNI) ca instrument de abordare a guvernanței locale și teritoriale în materie de schimbări climatice și energie activă și pasivă”. Raportorul, dl József Ribányi (HU-PPE), vicepreședinte al Consiliului Județean Tolna, a declarat: „Statele membre trebuie să evalueze în mod critic dialogurile pe mai multe niveluri privind clima și energia pe care le-au instituit, pentru a se asigura că autoritățile locale și regionale sunt implicate îndeaproape, astfel cum prevede regulamentul privind guvernanța uniunii energetice. Prin aceste dialoguri, orașele și regiunile, dar și societatea civilă, întreprinderile și părțile interesate relevante se pot implica în definirea și punerea în aplicare a strategiilor și planurilor de acțiune privind energia și clima. Nu trebuie să uităm că orașele și regiunile gestionează mari parcuri imobiliare și rețele publice de transport, că dețin competențe directe în planificarea urbană și în gestionarea terenurilor și că funcționează ca autorități de reglementare a producției descentralizate de energie. În calitate de adunare care reprezintă orașele și regiunile din UE, ne propunem să contribuim la planurile energetice și climatice naționale și, în special, la dialogurile pe mai multe niveluri privind clima și energia.”
Membrii au adoptat proiectul de aviz intitulat „O Europă durabilă până în 2030, în continuarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU: Acordul de la Paris privind schimbările climatice”. Raportoarea, dna Sirpa Hertell (FI-PPE), consilier municipal al orașului Espoo, a solicitat elaborarea unei strategii globale de dezvoltare a ODD la nivelul UE, care să orienteze toate politicile și acțiunile UE. Dna raportoare Hertell a declarat: „Trebuie să avem o abordare sistemică pentru a evita politicile fragmentate și contradictorii. Orașele și regiunile sunt responsabile pentru 65 % din punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în Europa și trebuie să fie abilitate în consecință. Transpunerea la nivel local a acțiunilor în favoarea dezvoltării durabile din cadrul politicilor energetice, de mediu și privind schimbările climatice este esențială pentru punerea în practică a Agendei 2030. CoR solicită stabilirea unor obiective și ținte locale integrate și favorabile incluziunii, a unor acțiuni de punere în aplicare și a unor indicatori de măsurare și monitorizare a progresului punerii în aplicare a ODD în conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri.”
Membrii au adoptat proiectul de aviz intitulat„Punerea în aplicare a Acordului de la Paris printr-o tranziție energetică inovatoare și durabilă la nivel local și regional”. Raportorul, dl Witold STĘPIEŃ (PL-PPE), membru al Adunării Regionale Łódzkie, a declarat: „Acordul de la Paris necesită un nivel mai ridicat de ambiție și o tranziție rapidă către un sistem energetic durabil și inovator. Implicarea orașelor și regiunilor europene, dar și a cetățenilor, este esențială, având în vedere responsabilitățile care le revin în ceea ce privește producția, distribuția și consumul de energie. Autoritățile locale și regionale ar trebui să fie considerate parteneri esențiali de către guvernele naționale și să aibă un acces mai bun la finanțare, la noi tehnologii și la programe de consolidare a capacităților pentru a asigura o tranziție energetică echitabilă în regiunile carbonifere, dar și în regiunile cu emisii intense de dioxid de carbon și în insulele din întreaga Europă.”
Pentru a asigura tranziția durabilă în regiunile carbonifere, Comitetul European al Regiunilor solicită alocarea sumei de 4,8 miliarde EUR în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. De asemenea, Comitetul sprijină creșterea nivelului admisibil al ajutoarelor de stat în cazul proiectelor legate de tranziția energetică în regiunile carbonifere, precum și creșterea ratei de finanțare de la 60 la 70 % pentru organizațiile cu scop lucrativ în cadrul programelor UE dedicate. Adunarea UE a orașelor și regiunilor își reiterează solicitarea de a se aloca cel puțin 30 % din viitorul buget al UE pentru integrarea transversală a politicii climatice.
Liderii locali solicită Comisiei Europene și statelor membre să ridice obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) de la 40 la 50 % până în 2030 și pe cele privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile la 40 % până în 2030 (în prezent convenite la 32,5 % și, respectiv, 32 %), ca etapă esențială pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Membrii au avut un schimb de opinii cu privire la documentul intitulat „Convenția primarilor după 2020”, elaborat dedna raportoare Benedetta Brighenti (IT-PSE), membră a Consiliului municipal Castelnuovo Rangone din Modena. În cursul dezbaterii s-a subliniat faptul că liderii locali doresc mai mult sprijin atât pentru aproape 10 000 de orașe și regiuni care pun în aplicare în mod voluntar planuri de acțiune în domeniul energiei și climei durabile (PACED) în cadrul Convenției primarilor, cât și pentru a dezvolta de urgență complementaritatea între contribuțiile stabilite la nivel național și contribuțiile stabilite la nivel local/regional în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, potrivit capital.ro
Vezi și:
