Un antreprenor le solicită lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu să majoreze, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim la 4.000 de lei pe lună

Solicitare în premieră a unui antreprenor român! CEO-ul Terapia Cluj, Dragoș Damian, cere Coaliției PNL-PSD-UDMR să majoreze salariul minim pe economie la 4.000 de lei, de la 1 ianuarie 2023.

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România – PRIMER, comentează intenția Guvernului de a majora salariul minim, de la 1 ianuarie, la 3.000 lei brut, scrie Știripesurse.ro. Într-un comentariu transmis redacției stiripesurse.ro, Dragoș Damian arată de ce este nevoie de un salariu minim brut de 4000 de lei pentru a oferi o șansă de rezolvare a problemelor sistemice de pe piața muncii. Redăm mai jos comentariul directorului general Terapia Cluj:

„DOMNULE PREȘEDINTE CIOLACU, DOMNULE PREȘEDINTE CIUCĂ, ÎN 2023 ADUCEȚI SALARIUL MINIM BRUT LA 4000 LEI – SINGURA ȘANSĂ DE A ELIMINA MUNCA LA NEGRU, DE A REZOLVA PROBLEMA DEFICITULUI DE FORȚĂ UMANĂ ȘI DE A ȚINE ROMÂNII ÎN ȚARĂ

Coaliția de Guvernare vorbește mult despre creșterea salariului minim brut la 3000 lei, de la 2570 lei cât este în prezent, sau de la găselnița de 2770 lei, care conține 200 lei neimpozabili.

Probabil că această sumă este luată ca referință de la brutul minim de 3000 de lei care se acordă începând cu 2022 în anumite domenii (agricultură și industria alimentară) – însă nu vă lăsăți amăgiți, domeniile acestea beneficiază de anumite facilități fiscale, astfel încât netul corespunzător ajunge la 2362 lei. Pe un salariu de 3000 de lei fără facilități fiscale netul este de doar 1774 lei.

Dar se pare că cel puțîn în construcții măsurile de mai sus au produs efecte, volumul de construcții a crescut semnificativ în ultimele luni. În același timp în care controalele arată că domeniul construcțiilor este în continuare vârf de lance la munca la negru.

Să fim lămuriți, creșterea salariului minim brut nu este un concurs, ca în cazul pensiilor, care partid dă mai mult, procente de creșteri aruncate la întâmplare, calcule făcute pe colțul mesei, fără nicio analiză de impact. Dar haideți să facem niște socoteli și să prezentăm niște date:

- Un salariu minim brut de 4000 de lei înseamnă 2340 lei net, adică aproape cât primesc domeniile de mai sus;

- Salariul minim brut din prezent, de 2550 lei, este un „contract de muncă la negru”, și mai mult ca sigur că și un salariu de 3000 lei va fi la fel. Cu puține excepții, cele 1,3 milioane de persoane care sunt încadrate pe această suma – din al cărui net de 1500 lei nu se poate trăi – primesc alte „bonusuri” la negru;

- Date din 2017 arată că prejudiciul adus României de muncă la negru este de 90 miliarde de lei;

- Date dintr-o analiză a PwC datând din 2019 arată că România pierde anual din cauza deficitului de personal calificat 3,7% din PIB, circa 35 miliarde de lei;

- Cele mai noi date din piața muncii arată că România are un deficit de 250 de mii de angajați calificați. Alte cifre arată 450 de mii.

Adevărul este că nu există date oficiale pe care să pui baza. Oricum ar fi, sesizăm anomaliile și paradoxurile din piața muncii: 1,5 milioane de persoane (peste 25% din totalul angajaților din România) pe un salariu minim din care nu se poate trăi, angajatori care caută disperați forță de muncă pentru care ar plăti și de două ori salariul minim din prezent și o piață a muncii la negru care aduce României un prejudiciu anual în echivalent a 2,5 milioane de locuri de muncă plătite cu un salariu de 3000 lei!

Așadar, să ne înțelegem: un salariu minim brut de 4000 de lei nu reflectă productivitatea muncii, adevărul este că nu există o posibilitate de a corela productivitatea muncii din România cu creșterile salariului minim brut din ultimii 5 ani – creșterea PIB-ului din 2022 este rezultatul inflației și nu a creșterii productivității muncii sau a valorii adăugate. Dar va da o șansă angajaților să trăiască decent după explozia inflației din ultimele 15 luni, va reduce foarte mult munca la negru și (poate că) va reține românii în țară, avem 10 mii de aplicații pe luna pentru joburi în străinătate”.