România se află îm sfârșit pe locul 1 la ceva în regiune. Însă, domeniul nu pare a fi unul care să ne bucure foarte tare, întrucât reprezintă mai degrabă gradul ridicat de instabilitate. Așadar țara noastră se situează pentru al patrulea an consecutiv pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate între 1 august 2016 – 1 august 2017 în șase țări din Europa Centrală și de Est (ECE).
Clasamentul se menține neschimbat făță de ultimii doi ani, cu Polonia (220 de legi) pe locul al doilea, urmata de Ungaria (200 de legi), arătă raportul Grayling AcTrend 2017, realizat de Grayling în Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia și Ungaria, scrie Capital.
Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetării arătă o scădere moderată, cu 5,3%, a numărului total de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1040 de modificări legislative adoptate în cele şase ţări din ECE în decursul celor 12 luni. Numărul legilor adoptate a scăzut după ce, timp de trei ani consecutiv, a înregistrat o creştere constantă. România se menţine pentru al patrulea an consecutiv pe prima poziţie, înregistrând o scădere făţă de anul trecut uşor peste media regiunii (6,3%). Faţă de perioada 2013/2014, numărul legilor adoptate în România a crescut cu 9%.
În România, din totalul de 280 de legi, peste jumătate (157) au avut impact asupra altor domenii decât cel al afacerilor: educaţie, cultură, social, administraţie, justiţie, etc. 123 legi au afectat direct companiile, iar aproape jumătate dintre acestea (50) au avut impact asupra mediului de afaceri în general (legi referitoare la bugetul statului, codul fiscal, concurenţă, achiziţii publice, etc). Că şi la nivel de regiune, cele mai afectate sectoare au fost serviciile, agricultură, sănătatea, sectorul financiar, industria, energia, sectorul IT&C.
Vezi și Deputații PSD au votat dezastrul în Justiție: cum poate scăpa nepedepsită criminala de la metrou
Ca şi în anii precedenţi, cea mai mare parte a legilor au fost iniţiate de guverne (76.7% făţă de 72.2% în 2015/2016). Pe de altă parte, comparativ cu anul trecut,cei mai productivi parlamentari au fost cei din România (36%) şi Bulgaria (26%), în timp ce Polonia a înregistrat o scădere remarcabilă (-30%), valul de modificări legislative care a marcat anul trecut atenuandu-se după alegeri. În România, numărul legilor iniţiate de parlamentari cu impact asupra afacerilor a crescut pentru al treilea an consecutiv, dublându-se făţă de perioada 2013/2014.
