Fostul suveran al României a decedat marți, 5 decembrie, la reședința sa din Elveția, la 96 de ani. După trecerea în neființă a Regelui Mihai, Principesa Margareta, moștenitoarea Coroanei, a devenit regină, conform normelor fundamentale ale Familiei Regale a României.
„Șeful Casei Regale a Romaniei, potrivit tuturor practicilor si conventiilor de astazi, este de jure sau de facto Suveran, in termeni de autoritate asupra Casei Regale a Romaniei, la orice moment. Imediat dupa decesul Sefului Casei Regale a Romaniei, fara vreo proclamatie ulterioara, Mostenitorul Evident sau Mostenitorul Prezumptiv, in functie de cine va fi in viata si primul in linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipa titlul si apelativul de Rege sau Regina, indiferent de pozitia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare si indiferent daca, mai tarziu, va alege sau nu sa nu foloseasca un asemenea titlu sau apelativ”, se arată la Articolul 1, alineatul (2), din normele citate.
Ca atare, Principesa Margareta este noul Șef al Casei Regale, ea având putere de decizie asupra tuturor bunurilor ale acesteia. De altfel, ea a fost numită custode al Coroanei Regale încă de când Regele Mihai era în viață, la intrarea în vigoare a normelor fundamentale ale Familiei Regale, semnate de către fostul suveran al României, la 30 decembrie 2007.
Vezi și S-a făcut LUMINĂ! Imagini RARE! Acestea sunt bagajele cu care Regele Mihai a PĂRĂSIT țara
Bugetul.ro vă dezvăluie unde a lucrat Principesa Margareta pe o perioadă de șase ani. Primul copil al Regelui Mihai și a Reginei Ana, Principesa Margareta, și-a abandonat cariera, pentru a fi alături de tatăl său. Cel puțin asta susține site-ul Fundației Principesa Margareta a României. Timp de șase ani, între 1983 și 1989, Margareta a lucrat la ONU.
„Se înscrie la Universitatea din Edinburgh, Scoția, unde obține în 1974 licența (M.A.) în Sociologie, Științe Politice și Drept Public Internațional. Perioada de studenție este una dintre cele mai frumoase din viața tinerei Principese, una de independență și de maturizare în care leagă multe prietenii și se îmbogățește cu noi experiențe. Se îndrăgostește de Edinburgh și de Scoția, până într-atât încât se declară, în glumă, ”an Honorary Scot”, un cetățean onorific al Scoției.
Între 1974 și 1983, Alteța Sa Regală activează ca cercetator în cadrul mai multor universități britanice, specializându-se în sociologie medicală și sănătate publică. Lucrează apoi pentru agenții din cadrul Națiunilor Unite, în special OMS și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Proiecte sociale în domeniul sănătății publice în care se implică o poartă în toate colțurile lumii, în Africa și America Latină. Principesa ia astfel contact cu suferințele și neajunsurile comunităților defavorizate. Experiența aceasta va reprezenta începutul unui drum în slujba umanității, pe care îl urmează până astăzi.
După 12 ani petrecuți în Scoția, în 1983 se mută în Italia, la Roma, unde câștigă un post în cadrul Națiunilor Unite. Lucrează mai întâi în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), unde se ocupă de probleme legate de dezvoltarea rurală. Trei ani mai târziu se alătură Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD), unde se ocupă de relația cu organizațiile neguvernamentale și oferă asistență în strângerea de fonduri pentru programele IFAD.
În august 1989, când devenea evident că ceva avea să se schimbe în sfârșit în Europa de Est, Principesa Margareta părăsește Organizația Națiunilor Unite pentru a se dărui cauzei României, lucrând alături de tatăl său”, scrie sursa citată.
În primăvara lui 2016, cotidianul Adevărul scria că Securitatea a urmărit pas cu pas activitatea Principesei la Organizaţia Naţiunilor Unite, făcând chiar presiuni ca niciun membru al Familiei Regale să nu fie angajat de instituţie, acest act fiind considerat un „gest politic neamical la adresa României”.
