Comisia pentru Agricultură a avizat ajutoare de stat de 66 de milioane de euro
Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților a avizat favorabil două proiecte de lege care prevăd acordarea unor ajutoare de stat în valoare totală de aproape 66 de milioane de euro pentru crescătorii de porci și de bovine din România. Potrivit publicației Prima Pagină, sumele vor fi direcționate către fermierii care dețin efective de animale și care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de legislația europeană și națională. Măsurile fac parte din eforturile autorităților de a stopa declinul sectorului zootehnic și de a asigura securitatea alimentară a țării.
România a pierdut în ultimele două decenii aproape jumătate din efectivele de bovine, care s-au redus de la peste 3 milioane de capete la circa 1,8 milioane, conform datelor citate de AgroInfo. Sectorul suin a fost lovit de pesta porcină africană, care a dus la sacrificarea a sute de mii de animale și la falimentul multor ferme mici. În acest context, cele două scheme de ajutor discutate de Parlament sunt văzute ca o gură de oxigen pentru crescătorii care au rezistat pe piață în ciuda dificultăților.
Cum vor fi împărțiți banii între crescătorii de porci și bovine
Cele două scheme de ajutor sunt separate și vizează specii diferite. Prima schemă se adresează crescătorilor de bovine și prevede plăți compensatorii pentru fermierii care își mențin efectivele. Conform informațiilor publicate de Revista Ferma și AgroTV, sprijinul va fi acordat pe cap de animal, în funcție de categoria de vârstă și de destinația productivă. Fermierii vor trebui să demonstreze că respectă normele de bunăstare a animalelor, că dețin registrul individual al exploatației și că nu au datorii la bugetul de stat.
A doua schemă vizează crescătorii de porci și vine să compenseze pierderile suferite din cauza restricțiilor sanitare și a costurilor ridicate ale furajelor. Potrivit surselor din piață, ajutorul pentru porci va fi, de asemenea, calculat pe cap de animal și va fi condiționat de respectarea măsurilor de biosecuritate. Asociațiile profesionale, printre care Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România, au făcut apel către Parlament pentru dezbaterea urgentă a acestor măsuri, considerând că orice întârziere ar putea duce la falimentarea a și mai multor ferme.
Procedura parlamentară și când vor intra în vigoare schemele
După avizarea în Comisia pentru Agricultură, proiectele de lege trebuie să treacă de votul final în plenul Camerei Deputaților, apoi să fie promulgate de președinte și publicate în Monitorul Oficial. Doar după aceea, APIA va putea demara campania de depunere a cererilor. Experiența anilor anteriori arată că, deși fondurile sunt alocate la nivel legislativ, implementarea efectivă poate dura luni de zile. Fermierii au criticat constant birocrația excesivă și termenele lungi de plată.
Proiectele vizate mai prevăd și alte măsuri de sprijin pentru agricultură, printre care subvenții pentru motorină și îngrășăminte, măsuri pentru fermierii afectați de secetă, precum și scutirea de TVA pentru cooperative, conform datelor publicate de Revista Ferma. Aceste măsuri sunt cuprinse în pachete legislative mai ample, iar separarea și prioritizarea lor depinde de calendarul Parlamentului. Asociațiile agricole au cerut ca proiectele să fie adoptate în regim de urgență, având în vedere că sezonul de toamnă este critic pentru pregătirea hranei animalelor.
De ce au nevoie crescătorii de ajutoare de stat
Sectorul zootehnic din România se confruntă cu o criză structurală. Pe lângă reducerea drastică a efectivelor, fermierii se plâng de costurile mari ale furajelor, ale energiei și ale forței de muncă. Importurile de carne din Uniunea Europeană, adesea mai ieftine, fac concurență neloială producătorilor locali, care trebuie să respecte standarde mai stricte și să suporte costuri mai mari. Subvențiile APIA, deși importante, nu acoperă întreaga diferență de cost, iar mulți crescători operează la limita rentabilității.
Seceta din ultimii ani a redus producția de furaje vegetale, ceea ce a forțat fermierii să cumpere concentrat la prețuri ridicate. În același timp, prețul energiei electrice a crescut, afectând costurile de încălzire a adăposturilor și de funcționare a utilajelor. Conform datelor publicate de AgroIntel, crescătorii de animale au o serie de obligații de îndeplinit după depunerea cererilor pentru subvenții, inclusiv pășunatul conform calendarului și menținerea efectivelor înregistrate. Nerespectarea acestor condiții duce la penalizări și la reducerea sprijinului.
Perspectiva sectorului zootehnic românesc
Ajutoarele de 66 de milioane de euro reprezintă un sprijin important, dar nu suficient pentru redresarea întregului sector. Analiștii agricoli estimează că România are nevoie de o strategie pe termen lung care să includă investiții în ferme moderne, programe de reproducție a raselor autohtone și dezvoltarea de lanțuri scurte de aprovizionare. Doar prin creșterea productivității și reducerea dependenței de importuri, țara poate spera să își recâștige poziția de exportator de carne și produse lactate.
Pentru micii fermieri, cele două scheme de ajutor sunt o șansă de supraviețuire. Mulți dintre ei au amânat investițiile și au redus efectivele în așteptarea sprijinului promis. Dacă banii vor ajunge la beneficiari în timp util și fără o birocrație excesivă, efectul ar putea fi vizibil încă din primăvara anului viitor. Dacă însă vor exista întârzieri, așa cum s-a întâmplat și în alte programe, dezangajarea crescătorilor va continua, iar România riscă să își piardă definitiv potențialul în zootehnie. Parlamentul are acum decizia în mână, iar fermierii așteaptă cu sufletul la gură votul final.
Surse: primapagina.ro, revista-ferma.ro, agroinfo.ro, agro-tv.ro, agrointel.ro
