România ar putea intra în 2027 cu noi restricții bugetare și modificări fiscale, avertizează economistul Adrian Negrescu. Acesta leagă riscul de austeritate de costul datoriei publice, de încasarea fondurilor europene și de dificultatea reducerii deficitului. Analiza sa conține scenarii privind anul viitor, nu măsuri deja adoptate de autorități.
Punctul de plecare îl reprezintă declarațiile președintelui Nicușor Dan despre finanțele statului. Cifrele referitoare la venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei privesc anul 2026. Ele nu descriu un buget aprobat pentru 2027, chiar dacă dezbaterea vizează și consecințele pentru anul următor.
Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 130 de miliarde de lei
Scăderea veniturilor din cheltuielile menționate conduce la un deficit de 130 de miliarde de lei, nu de 150 de miliarde. Valoarea mai mare, rostită de șeful statului, a fost ulterior clarificată drept o eroare. Ținta pentru 2026 rămâne de aproximativ 130 de miliarde de lei, fără o revizuire oficială la nivelul invocat inițial.
Adrian Negrescu observă și el neconcordanța aritmetică, dar avansează o explicație posibilă pentru diferență: riscul ca anumite fonduri europene să nu fie încasate la timp. Interpretarea economistului trebuie separată de clarificarea declarației prezidențiale. Nu există, în informațiile prezentate, o confirmare că președintele ar fi anunțat deliberat o nouă estimare oficială a deficitului.
În analiza sa, Negrescu se referă la granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență de peste patru miliarde de euro. El consideră că întârzierea unor încasări până după finalul anului ar accentua presiunea asupra finanțelor publice. Acesta este un risc formulat de economist, nu dovada că sumele respective sunt deja pierdute.
Dobânzile limitează spațiul de manevră al statului
Execuția bugetară la nouă luni indică un deficit de 78,3 miliarde de lei, echivalent cu 3,81% din produsul intern brut. În perioada similară din 2025, ponderea era de 5,31%. Îmbunătățirea rezultatului cumulat nu elimină însă problema finanțării cheltuielilor rămase până la sfârșitul anului și nici obligațiile legate de datoria acumulată.
Pentru trimestrul al treilea, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, sub nivelul programat de Ministerul Finanțelor pentru acel interval. Raportat la economie, el a reprezentat 1,81% din PIB. În același trimestru, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, față de 32,2 miliarde de lei cu un an înainte, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Negrescu invocă plăți de peste 50 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele nouă luni. În interpretarea sa, această povară consumă o parte importantă din veniturile suplimentare obținute de stat. Pentru 2027, economistul estimează dobânzi de peste 70 de miliarde de lei, valoare pe care o folosește pentru a argumenta dificultatea unei relaxări fiscale.
Ce măsuri anticipează economistul pentru anul viitor
Scenariul descris de Adrian Negrescu cuprinde posibile înghețări ale salariilor și pensiilor, eliminarea unor facilități fiscale și creșteri de impozite sau accize. Economistul apreciază că reducerea deficitului exclusiv prin tăieri de cheltuieli ar fi dificilă. Aceste opțiuni nu reprezintă un calendar guvernamental și nu stabilesc niveluri concrete ale unor obligații fiscale viitoare.
O altă preocupare este păstrarea încrederii investitorilor care finanțează statul. Nicușor Dan a explicat că o retrogradare a calificativului de țară ar putea determina retragerea unor finanțatori și scumpirea împrumuturilor. El a evocat inclusiv posibilitatea revenirii Fondului Monetar Internațional într-un scenariu de dificultate, fără să anunțe încheierea unui acord.
Pentru populație și firme, miza este atât nivelul taxelor, cât și costul finanțării. Negrescu consideră că reformele structurale vor deveni esențiale după măsurile fiscale deja aplicate. Avertismentul său descrie un an bugetar dificil, în care deciziile vor depinde de încasări, cheltuieli și accesul la împrumuturi, nu un pachet de austeritate stabilit deja pentru toți contribuabilii.
Înghețarea veniturilor și reducerea lor nominală nu sunt același lucru. Prima variantă menține suma plătită, dar poate diminua puterea de cumpărare dacă prețurile cresc. În scenariul economistului, discuția despre salarii și pensii este legată de limitarea cheltuielilor. Nu sunt precizate categorii de beneficiari, procente sau date de aplicare care să permită calcularea unui efect individual pentru anul viitor.
